Iosua 5:1-12

Când au auzit toți regii amoriților de la apusul Iordanului și toți regii canaaniților de lângă mare că DOMNUL secase apele Iordanului înaintea fiilor lui Israel până când aceștia trecuseră, li s‑a strâns inima și n‑a mai rămas în ei pic de curaj din pricina fiilor lui Israel. În vremea aceea, DOMNUL i‑a zis lui Iosua: „Fă‑ți niște cuțite din cremene și circumcide‑i pe fiii lui Israel!” Iosua și‑a făcut niște cuțite din cremene și i‑a circumcis pe fiii lui Israel pe dealul Aralot. Iată de ce a trebuit să‑i circumcidă Iosua: tot poporul ieșit din Egipt (bărbații, toți oamenii de luptă) murise în pustiu, pe drum, după ieșirea din Egipt. În vreme ce tot poporul ieșit din Egipt fusese circumcis, toți cei născuți în pustiu, pe drum, după ieșirea din Egipt, nu erau circumciși. Fiii lui Israel umblaseră patruzeci de ani prin pustiu până a pierit tot poporul: toți acei oameni de luptă care ieșiseră din Egipt și care nu ascultaseră de glasul DOMNULUI. DOMNUL le‑a jurat că nu le va îngădui să vadă țara pe care le jurase părinților lor că ne‑o va da, țară în care curge lapte și miere. În locul lor i‑a ridicat pe fiii lor; Iosua i‑a circumcis, pentru că erau încă necircumciși – nu fuseseră circumciși pe drum. După ce s‑a încheiat circumciderea întregului popor, au rămas pe loc în tabără până la vindecare. DOMNUL i‑a zis lui Iosua: „Astăzi, am îndepărtat ocara Egiptului de deasupra voastră.” Și locul acela a fost numit Ghilgal până în ziua de azi. Fiii lui Israel și‑au așezat tabăra la Ghilgal și au sărbătorit Paștele în a paisprezecea zi a lunii, seara, în Câmpia Ierihonului. A doua zi de Paște – chiar în ziua aceea – au mâncat din roadele țării azime și boabe prăjite. Mana a încetat a doua zi de Paște, când au mâncat din roadele țării. Fiii lui Israel n‑au mai avut mană, ci au mâncat din recolta țării Canaanului în anul acela.