4
Plângere asupra sorții poporului
Alef
1Vai, cum s‑a întunecat aurul,
cum s‑a schimbat aurul cel curat!
Cum s‑au risipit pietrele sfinte
pe la colțurile#Plân. 2:19. tuturor străzilor!
Bet
2Fiii Sionului cei atât de scumpi,
care prețuiau cât greutatea lor în aur,
sunt priviți acum, vai, ca niște vase#Is. 30:14. Ier. 19:11. 2Cor. 4:7. de lut
făcute de mâinile unui olar!
Ghimel
3Șacalii își apleacă țâța
și își alăptează puii,
dar fiicele poporului meu sunt nemiloase,
ca#Iov 39:14,16. struții#4:3 Sau: „bufnițele”. din pustiu.
Dalet
4Sugarilor li se lipește limba#Ps. 22:15.
de cerul gurii, de sete;
copilașii cer#Plân. 2:11,12. pâine,
dar nimeni nu le frânge o bucată.
He
5Cei ce mâncau bucate alese
zac acum sfârșiți pe străzi;
cei crescuți în purpură
îmbrățișează acum grămada de gunoi#Iov 24:8.!
Vav
6Vina fiicei poporului meu este mai mare
decât păcatul Sodomei,
care a fost distrusă#Gen. 19:25. într‑o clipă,
fără a fi atinsă de mână omenească.
Zayin
7Prinții#4:7 Sau: „nobilii”, „nazireii”. ei erau mai albi decât neaua,
mai curați decât laptele.
Trupul le era mai roz decât mărgeanul,
iar vinele lor erau de safir.
Het
8 Dar acum sunt negri#Plân. 5:10. Ioel 2:6. Naum 2:10. tăciune
și nu-i mai recunoști pe stradă;
pielea le este#Ps. 102:5. întinsă pe oase, scorojită,
uscată ca lemnul.
Tet
9Mai bună e soarta celor răpuși de sabie
decât a celor ce pier de foame,
cărora li se scurge viața,
străpunși de lipsa roadelor câmpului!
Yod
10Mâini de femei#Plân. 2:20. pline de duioșie
au ajuns să-și fiarbă copiii
ca să aibă ele de mâncare,#Dt. 28:57. 2Rg. 6:29.
când a venit dezastrul fiicei poporului meu.
Kaf
11 DOMNUL Și‑a vărsat toată urgia,
a turnat#Ier. 7:20. mânia Lui aprinsă,
și a pus#Dt. 32:22. Ier. 21:14. în Sion un foc
care i-a mistuit temeliile.
Lamed
12Nu credeau împărații pământului
și niciunul din locuitorii lumii
că potrivnicul, dușmanul, va intra
pe porțile Ierusalimului.
Mem
13 Toate, din cauza păcatelor#Ier. 5:31; 6:13; 14:14; 23:11,21. Ez. 22:26,28. Țef. 3:4. profeților săi
și a nelegiuirilor preoților săi,
care#Mt. 23:31,37. au vărsat în mijlocul cetății
sângele celor nevinovați.
Nun
14Căpeteniile#4:14 Emendare după vechea traducere siriacă. TM conține ebr. ˁiwrim „orbi”. sale rătăceau pe străzi,
cu hainele mânjite#Ier. 2:34. de sânge,
încât nimeni nu putea#Num. 19:16.
să se atingă de hainele lor.
Sameh
15„Necurat#Lev. 13:45.! La o parte!”, li se striga.
„Da-ți-vă la o parte, nu vă atingeți!”
Când fugeau pribegind, se zicea printre neamuri:
„Să nu mai locuiască aici!”
Pe
16Fața DOMNULUI i‑a împrăștiat:
nu-Și mai îndreaptă privirile spre ei.
Preoții nu mai sunt respectați#Plân. 5:12.
și nimeni nu are milă de bătrâni.
Ayin
17Ni se împăienjeneau ochii#2Rg. 24:7. Is. 20:5; 30:6,7. Ier. 37:7. Ez. 29:16.
tot așteptând zadarnic ajutor!
La postul de veghe așteptam cu nerăbdare
un neam care nu ne-a izbăvit.
Țade
18 Dușmanii ne pândeau pașii#2Rg. 25:4,5.,
ca să nu mergem în piețele noastre;
se apropiase sfârșitul#Ez. 7:2,3,6. Am. 8:2., ni se împliniseră zilele,
da, ne venise sfârșitul!
Qof
19Cei ce ne urmăreau erau mai iuți#Dt. 28:49. Ier. 4:13.
decât vulturii cerului:
ne‑au vânat pe munți,
ne-au pândit în pustiu.
Reș
20Unsul DOMNULUI, suflarea#Plân. 2:9. Gen. 2:7. vieții noastre#4:20 Lit. „suflul nărilor noastre”.,
a fost prins#Ier. 52:6. Ez. 12:13; 19:4,8. în gropile lor;
el, despre care ziceam:
„Vom trăi la umbra lui printre neamuri.”
Sin
21Bucură‑te#Ecl. 11:9. și veselește-te, fiica Edomului,
locuitoarea țării Uț!
Dar și la tine va ajunge paharul#Ier. 25:15,16,21. Ob. 1:10.;
și tu te vei îmbăta și te vei dezgoli!
Tav
22Fiica Sionului, pedeapsa#Is. 40:2. ta s-a încheiat:
El nu te va mai trimite în exil;
dar ție, fiica Edomului, îți va#Ps. 137:7. pedepsi vina
și îți va da pe față păcatele.