Faptele apostolilor 4:1-13

Pe când vorbeau Petru și Ioan norodului, au venit la ei pe neașteptate preoții, căpitanul Templului și saducheii, foarte necăjiți că învățau norodul și vesteau în Isus învierea din morți. Au pus mâna pe ei și i-au aruncat în temniță până a doua zi, căci se înserase. Însă mulți dintre cei ce auziseră cuvântarea au crezut, și numărul bărbaților credincioși s-a ridicat la aproape cinci mii. A doua zi mai-marii norodului, bătrânii și cărturarii s-au adunat împreună la Ierusalim, cu marele-preot Ana, Caiafa, Ioan, Alexandru și toți cei ce se trăgeau din neamul marilor-preoți. I-au pus pe Petru și pe Ioan în mijlocul lor și i-au întrebat: „Cu ce putere sau în numele cui ați făcut voi lucrul acesta?” Atunci Petru, plin de Duhul Sfânt, le-a zis: „Mai-mari ai norodului și bătrâni ai lui Israel! Fiindcă suntem trași astăzi la răspundere pentru o facere de bine făcută unui om bolnav și suntem întrebați cum a fost vindecat, s-o știți toți și s-o știe tot norodul lui Israel: omul acesta se înfățișează înaintea voastră pe deplin sănătos în Numele lui Isus Hristos din Nazaret, pe care voi L-ați răstignit, dar pe care Dumnezeu L-a înviat din morți. El este piatra lepădată de voi, zidarii, care a ajuns să fie pusă în capul unghiului. În nimeni altul nu este mântuire, căci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor în care trebuie să fim mântuiți.” Când au văzut ei îndrăzneala lui Petru și a lui Ioan, s-au mirat, întrucât știau că erau oameni necărturari și de rând, și au priceput că fuseseră cu Isus.

Planuri de citire și Devoționale gratuite în legătură cu Faptele apostolilor 4:1-13