22
Legi privitoare la avere
1Dacă un om fură un bou sau o oaie și îl taie sau îl vinde, să dea cinci boi pentru boul furat și patru#2Sam. 12:6. Prov. 6:31. Luca 19:8. oi pentru oaia furată. 2Dacă hoțul este prins spărgând#Mat. 24:43. și e lovit și moare, cel ce l-a lovit nu#Num. 35:27. va fi vinovat de omor față de el; 3dar dacă a răsărit soarele, va fi vinovat de omor față de el. Hoțul trebuie să dea înapoi ce este dator să dea; dacă n-are nimic, să fie vândut#Cap. 21:2. rob, ca despăgubire pentru furtul lui. 4Dacă ceea ce a furat, fie bou, fie măgar sau oaie, se găsește încă viu#Cap. 21:16. în mâinile lui, să dea îndoit#Vers. 1,7 Prov. 6:31. înapoi. 5Dacă cineva face stricăciune într-un ogor sau într-o vie și își lasă vita să pască pe ogorul altuia, să dea ca despăgubire cel mai bun rod din ogorul și via lui. 6Dacă izbucnește un foc și întâlnește mărăcini în cale și arde grâul în snopi sau în picioare sau câmpul, cel ce a pus foc să fie silit să dea o despăgubire deplină. 7Dacă un om îi dă altuia bani sau unelte spre păstrare și le fură cineva din casa acestuia din urmă, hoțul#Vers. 4 trebuie să întoarcă îndoit, dacă va fi găsit. 8Dacă hoțul nu se găsește, stăpânul casei să se înfățișeze#Cap. 21:6. Vers. 28 înaintea lui Dumnezeu ca să spună că n-a pus mâna pe avutul aproapelui său. 9În orice pricină de înșelăciune cu privire la un bou, un măgar, o oaie, o haină sau un lucru pierdut despre care se va zice: «Uite-l!», pricina#Deut. 25:1. 2Cron. 19:10. amânduror părților să meargă până la Dumnezeu; acela pe care-l va osândi Dumnezeu trebuie să-i întoarcă îndoit aproapelui său. 10Dacă un om îi dă altuia un măgar, un bou, o oaie sau un dobitoc oarecare să i-l păstreze și dobitocul moare, își strică un mădular sau e luat cu sila de la el, fără să fi văzut cineva, 11să se facă un jurământ#Evr. 6:16. în Numele Domnului între cele două părți, și cel ce a păstrat dobitocul va mărturisi că n-a pus mâna pe avutul aproapelui său; stăpânul dobitocului va primi jurământul acesta, și celălalt nu va fi dator să i-l înlocuiască. 12Dar dacă dobitocul a fost furat#Gen. 31:39. de la el, va fi dator față de stăpânul lui să i-l înlocuiască. 13Dacă dobitocul a fost sfâșiat de fiare sălbatice, îl va aduce ca dovadă și nu va fi dator să-i înlocuiască dobitocul sfâșiat. 14Dacă un om îi împrumută altuia o vită și vita își strică un mădular sau moare în lipsa stăpânului ei, va trebui s-o plătească. 15Dacă stăpânul e de față, nu i-o va plăti. Dacă vita a fost dată cu chirie, prețul chiriei va fi de ajuns.
Necinstirea unei fete
16Dacă#Deut. 22:28,29. un om înșală o fată nelogodită și se culcă cu ea, îi va plăti zestrea și o va lua de nevastă. 17Dacă tatăl nu vrea să i-o dea, el va plăti în argint prețul zestrei#Gen. 34:12. Deut. 22:29. 1Sam. 18:25. cuvenite fetelor. 18Pe vrăjitoare#Lev. 19:26,31; 20:27. Deut. 18:10,11. 1Sam. 28:3,9. să n-o lași să trăiască. 19Oricine#Lev. 18:23; 20:15. se culcă cu un dobitoc să fie pedepsit cu moartea. 20Cine#Num. 25:2,7,8. Deut. 13:1,2,5,6,9,13‑15; 17:2,3,5. aduce jertfe altor dumnezei decât Domnului singur să fie nimicit cu desăvârșire.
Legi privitoare la asuprirea celor săraci
21Să nu chinui străinul#Cap. 23:9. Lev. 19:33; 25:35. Deut. 10:19. Ier. 7:6. Zah. 7:10. Mal. 3:5. și să nu-l asuprești, căci și voi ați fost străini în țara Egiptului. 22Să nu asuprești văduva#Deut. 10:18; 24:17; 27:19. Ps. 94:6. Is. 1:17,23; 10:2. Ezec. 22:7. Zah. 7:10. Iac. 1:27., nici orfanul. 23Dacă-i asuprești și ei strigă#Deut. 15:9; 24:15. Iov 35:9. Luca 18:7. la Mine după ajutor, Eu le voi#Vers. 27 Iov 34:28. Ps. 18:6; 145:19. Iac. 5:4. auzi strigătele; 24mânia#Iov 31:23. Ps. 69:24. Mea se va aprinde și vă voi nimici cu sabia, nevestele voastre#Ps. 109:9. Plân. 5:3. vor rămâne văduve și copiii voștri vor rămâne orfani. 25Dacă#Lev. 25:35‑37. Deut. 23:19,20. Neem. 5:7. Ps. 15:5. Ezec. 18:8,17. îi împrumuți bani vreunuia din poporul Meu, săracului care este cu tine, să nu fii față de el ca un cămătar și să nu ceri camătă de la el. 26Dacă iei#Deut. 24:6,10,13,17. Iov 22:6; 24:3,9. Prov. 20:16; 22:27. Ezec. 18:7,16. Am. 2:8. zălog haina aproapelui tău, să i-o dai înapoi înainte de apusul soarelui, 27căci este singura lui învelitoare, este haina cu care își învelește trupul – cu ce are să se culce? Dacă strigă#Vers. 23 Cap. 34:6. 2Cron. 30:9. Ps. 86:15. spre Mine după ajutor, Eu îl voi auzi, căci Eu sunt milostiv.
Întâii născuți
28Să nu-L hulești pe Dumnezeu#Ecl. 10:20. Fap. 23:5. Iuda 8. și să nu-l blestemi pe mai-marele poporului tău. 29Să nu pregeți să-Mi aduci pârga#Cap. 23:16,19. Prov. 3:9. secerișului tău și a culesului viei tale. Să Mi-l dai pe întâiul născut#Cap. 13:2,12; 34:19. din fiii tăi. 30Să-Mi dai#Deut. 15:19. și întâiul născut al vacii tale și al oii tale; să rămână șapte#Lev. 22:27. zile cu mama sa, iar în ziua a opta să Mi-l aduci. 31Să-Mi fiți niște oameni sfinți#Cap. 19:6. Lev. 19:2. Deut. 14:21.. Să nu#Lev. 22:8. Ezec. 4:14; 44:31. mâncați carne sfâșiată de fiare pe câmp, ci s-o aruncați la câini.