15
Pilda cu oaia rătăcită și leul
1Toți vameșii și păcătoșii se apropiau#Mat. 9:10. de Isus ca să-L asculte. 2Și fariseii și cărturarii cârteau și ziceau: „Omul acesta îi primește pe păcătoși și#Fap. 11:3. Gal. 2:12. mănâncă cu ei.” 3Dar El le-a spus pilda aceasta: 4„Care#Mat. 18:12. om dintre voi, dacă are o sută de oi și pierde una din ele, nu le lasă pe celelalte nouăzeci și nouă pe izlaz și nu se duce după cea#1Pet. 2:10,25. pierdută, până când o găsește? 5După ce a găsit-o, o pune cu bucurie pe umeri 6și, când se întoarce acasă, îi cheamă pe prietenii și pe vecinii săi și le zice: «Bucurați-vă împreună cu mine, căci mi-am găsit oaia care era pierdută!» 7Tot așa vă spun că va fi mai#Cap. 5:32. multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăiește decât pentru nouăzeci și nouă de oameni neprihăniți care n-au nevoie de pocăință. 8Sau care femeie, dacă are zece lei#15:8 Grecește: drahme. de argint și pierde unul din ei, nu aprinde o lumină, nu mătură casa și nu caută cu băgare de seamă până când îl găsește? 9După ce l-a găsit, le cheamă pe prietenele și pe vecinele ei și le zice: «Bucurați-vă împreună cu mine, căci am găsit leul pe care-l pierdusem!» 10Tot așa vă spun că este bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se pocăiește.”
Pilda fiului risipitor
11El a mai zis: „Un om avea doi fii. 12Cel mai tânăr din ei i-a zis tatălui său: «Tată, dă-mi partea de avere ce mi se cuvine!» Și tatăl le-a împărțit averea. 13Nu după multe zile, fiul cel mai tânăr a strâns totul și a plecat într-o țară îndepărtată, unde și-a risipit averea#Mar. 12:44. ducând o viață destrăbălată. 14După ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în țara aceea, și el a început să ducă lipsă. 15Atunci s-a dus și s-a lipit de unul din locuitorii țării aceleia, care l-a trimis pe ogoarele lui să-i păzească porcii. 16Mult ar fi dorit el să se sature cu roșcovele pe care le mâncau porcii, dar nu i le dădea nimeni. 17Și-a venit în fire și a zis: «Câți argați ai tatălui meu nu au belșug de pâine, iar eu mor de foame aici! 18Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu și-i voi zice: ‘Tată, am păcătuit împotriva cerului și împotriva ta 19și nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău; fă-mă ca pe unul din argații tăi!’» 20Și s-a sculat și a plecat la tatăl său. Când era încă#Fap. 2:39. Efes. 2:13,17. departe, tatăl său l-a văzut și i s-a făcut milă de el; a alergat de a căzut pe grumazul lui și l-a sărutat mult. 21Fiul i-a zis: «Tată, am păcătuit împotriva cerului și#Ps. 51:4. împotriva ta; nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău.» 22Dar tatăl le-a zis robilor săi: «Aduceți repede haina cea mai bună și îmbrăcați-l cu ea; puneți-i un inel în deget și încălțăminte în picioare! 23Aduceți vițelul cel îngrășat și tăiați-l! Să mâncăm și să ne veselim, 24căci#Vers. 32 Efes. 2:1; 5:14. Apoc. 3:1. acest fiu al meu era mort, și a înviat, era pierdut, și a fost găsit.» Și au început să se veselească. 25Fiul cel mai mare era la ogor. Când a venit și s-a apropiat de casă, a auzit muzică și jocuri. 26L-a chemat pe unul dintre robi și a început să-l întrebe ce este. 27Robul acela i-a răspuns: «Fratele tău a venit înapoi, și tatăl tău a tăiat vițelul cel îngrășat, pentru că l-a găsit iarăși sănătos și bine.» 28El s-a întărâtat de mânie și nu voia să intre în casă. Tatăl său a ieșit afară și l-a rugat să intre. 29Dar el, drept răspuns, i-a zis tatălui său: «Iată, eu îți slujesc ca un rob de atâția ani și niciodată nu ți-am călcat porunca, și mie niciodată nu mi-ai dat măcar un ied să mă veselesc cu prietenii mei; 30iar când a venit acest fiu al tău, care ți-a mâncat averea cu femeile desfrânate, i-ai tăiat vițelul cel îngrășat!» 31«Fiule», i-a zis tatăl, «tu întotdeauna ești cu mine și tot ce am eu este al tău. 32Dar trebuia să ne veselim și să ne bucurăm, pentru că#Vers. 24 acest frate al tău era mort, și a înviat, era pierdut, și a fost găsit.»”