Matei 8:5-13

Pe când intra Isus în Capernaum, s-a apropiat de El un sutaș, care-L ruga și-I zicea: „Doamne, robul meu zace în casă slăbănog și se chinuie cumplit!” Isus i-a zis: „Am să vin și am să-l tămăduiesc.” „Doamne”, I-a răspuns sutașul, „nu sunt vrednic să intri sub acoperământul meu, ci zi numai un cuvânt, și robul meu va fi tămăduit! Căci și eu sunt om sub stăpânire; am sub mine ostași și îi zic unuia: «Du-te!» și se duce, altuia: «Vino!» și vine, și robului meu: «Fă cutare lucru!» și-l face.” Când a auzit Isus aceste vorbe, S-a mirat și le-a zis celor ce veneau după El: „Adevărat vă spun că nici în Israel n-am găsit o credință așa de mare! Dar vă spun că vor veni mulți de la răsărit și de la apus și vor sta la masă cu Avraam, cu Isaac și cu Iacov în Împărăția cerurilor. Iar fiii Împărăției vor fi aruncați în întunericul de afară, unde va fi plânsul și scrâșnirea dinților.” Apoi i-a zis sutașului: „Du-te și facă-ți-se după credința ta!” Și robul lui s-a tămăduit chiar în ceasul acela.