1 Împărați 8
8
1Atunci Solomon a adunat pe bătrânii lui Israel și pe toți capii triburilor, pe mai marii părinților copiilor lui Israel, la împăratul Solomon în Ierusalim, ca să aducă chivotul legământului DOMNULUI din cetatea lui David, care este Sionul.
2Și toți bărbații lui Israel s-au adunat la împăratul Solomon la sărbătoarea din luna Etanim, care este luna a șaptea.
3Și toți bătrânii lui Israel au venit și preoții au ridicat chivotul.
4Și au adus chivotul DOMNULUI și tabernacolul întâlnirii și toate vasele sfinte care erau în tabernacol, preoții și leviții le-au urcat pe toate.
5Și împăratul Solomon și toată adunarea lui Israel, care s-au adunat la el, erau cu el înaintea chivotului, sacrificând oi și boi, care nu puteau fi spuse nici numărate datorită mulțimii.
6Și preoții au adus chivotul legământului DOMNULUI la locul său, în oracolul casei, la locul preasfânt, sub aripile heruvimilor.
7Fiindcă heruvimii își întindeau cele două aripi ale lor peste locul chivotului și heruvimii acopereau chivotul și drugii lui pe deasupra.
8Și ei au tras drugii, încât capetele drugilor erau văzute în locul sfânt înaintea oracolului și nu erau văzute în exterior; și acolo sunt până în această zi.
9Nu era nimic în chivot în afară de cele două table de piatră, pe care Moise le pusese acolo la Horeb, când DOMNUL a făcut un legământ cu copiii lui Israel, după ce au ieșit din țara Egiptului.
10Și s-a întâmplat, când preoții au ieșit din locul sfânt, că norul a umplut casa DOMNULUI,
11Astfel încât preoții nu au putut să stea să servească din cauza norului, pentru că gloria DOMNULUI a umplut casa DOMNULUI.
12Atunci Solomon a vorbit: DOMNUL a spus că va locui în întunericul gros.
13Eu ți-am construit, într-adevăr, o casă de locuit, un loc întemeiat pentru tine ca să locuiești pentru totdeauna.
14Și împăratul și-a întors fața și a binecuvântat toată adunarea lui Israel; (și toată adunarea lui Israel stătea în picioare;)
15Și el a spus: Binecuvântat fie DOMNUL Dumnezeul lui Israel, care a vorbit cu gura sa lui David, tatăl meu, și cu mâna sa a împlinit, zicând:
16Din ziua în care am scos pe poporul meu Israel din Egipt, nu am ales nicio cetate dintre toate triburile lui Israel pentru a construi o casă, ca numele meu să fie acolo; ci am ales pe David să fie peste poporul meu Israel.
17Și a fost în inima lui David, tatăl meu, să construiască o casă pentru numele DOMNULUI Dumnezeului lui Israel.
18Și DOMNUL i-a spus lui David, tatăl meu: Deoarece a fost în inima ta să construiești o casă numelui meu, ai făcut bine că aceasta a fost în inima ta.
19Totuși nu tu vei construi casa, ci fiul tău care va ieși din coapsele tale, el va construi casa pentru numele meu.
20Și DOMNUL a împlinit cuvântul său pe care l-a spus și eu sunt înălțat în locul lui David, tatăl meu, și șed pe tronul lui Israel, precum DOMNUL a promis, și am construit o casă pentru numele DOMNULUI Dumnezeul lui Israel.
21Și am așezat acolo un loc pentru chivot, în care este legământul DOMNULUI, pe care l-a făcut cu părinții noștri, când i-a scos din țara Egiptului.
22Și Solomon a stat în picioare înaintea altarului DOMNULUI, în prezența întregii adunări a lui Israel, și și-a întins mâinile spre cer;
23Și a spus: DOAMNE, Dumnezeul lui Israel, nu este Dumnezeu asemenea ție, în ceruri deasupra, sau pe pământ dedesubt, care păzești legământul și mila față de servitorii tăi care umblă înaintea ta cu toată inima lor;
24Care ai ținut față de servitorul tău David, tatăl meu, ceea ce i-ai promis; tu ai vorbit de asemenea cu gura ta și ai împlinit aceasta cu mâna ta, precum este în această zi.
25De aceea acum, DOAMNE Dumnezeul lui Israel, ține față de servitorul tău David, tatăl meu, ce i-ai promis, spunând: Nu îți va lipsi un bărbat înaintea feței mele pentru a ședea pe tronul lui Israel; numai dacă vor lua seama copiii tăi la calea lor, ca să umble înaintea mea precum ai umblat tu înaintea mea.
26Și acum, Dumnezeul lui Israel, să se adeverească, te rog, cuvântul tău, pe care l-ai vorbit servitorului tău David, tatăl meu.
27Dar va locui Dumnezeu, într-adevăr, pe pământ? Iată, cerul și cerul cerurilor nu te pot cuprinde; cu cât mai puțin această casă pe care am construit-o?
28Totuși dă atenție la rugăciunea servitorului tău și la cererea lui, DOAMNE Dumnezeul meu, pentru a da ascultare la strigătul și rugăciunea cu care se roagă servitorul tău înaintea ta în această zi;
29Ca ochii tăi să fie deschiși spre această casă noapte și zi, spre locul despre care ai spus: Numele meu va fi acolo, ca să dai ascultare la rugăciunea pe care servitorul tău o va face spre locul acesta.
30Și dă ascultare la cererea servitorului tău și a poporului tău, Israel, când se vor ruga spre locul acesta; și ascultă din cer, locul locuinței tale; și ascultă și iartă.
31Dacă vreun om încalcă legea împotriva aproapelui său și un jurământ este pus asupra lui pentru a-l face să jure și jurământul vine înaintea altarului tău în această casă,
32Atunci ascultă din cer și înfăptuiește și judecă pe servitorii tăi, condamnând pe cel stricat, pentru a aduce calea lui asupra capului său; și declarând drept pe cel drept, pentru a-i da conform dreptății lui.
33Când poporul tău, Israel, este bătut înaintea dușmanului, pentru că au păcătuit împotriva ta și se vor întoarce din nou la tine și vor mărturisi numele tău și se vor ruga și îți vor face cerere în această casă,
34Atunci ascultă din cer și iartă păcatul poporului tău, Israel, și adu-i din nou în țara pe care ai dat-o părinților lor.
35Când cerul va fi închis și nu va fi ploaie, pentru că au păcătuit împotriva ta, dacă se vor ruga spre locul acesta și vor mărturisi numele tău și se vor întoarce de la păcatul lor, când îi vei chinui,
36Atunci ascultă din cer și iartă păcatul servitorilor tăi și al poporului tău, Israel, ca să îi înveți calea cea bună pe care ar trebui să umble și dă ploaie peste țara ta, pe care ai dat-o poporului tău ca moștenire.
37Dacă este în țară foamete, dacă este ciumă, tăciune în grâu, mană, lăcustă, sau dacă este omidă, dacă dușmanul lor îi asediază în țara cetăților lor, orice plagă, orice boală ar fi,
38Orice rugăciune și cerere este făcută de vreun om, sau de tot poporul tău Israel, când își vor cunoaște, fiecare om plaga inimii lui, și își vor întinde mâinile spre această casă,
39Atunci ascultă din cer, locul locuinței tale, și iartă și înfăptuiește și dă fiecărui om conform căilor lui, a cărui inimă o cunoști; (pentru că tu, numai tu, cunoști inimile tuturor copiilor oamenilor),
40Ca ei să se teamă de tine în toate zilele cât trăiesc în țara pe care ai dat-o părinților noștri.
41Mai mult, referitor la un străin, care nu este din poporul tău, Israel, ci vine dintr-o țară îndepărtată de dragul numelui tău,
42(Pentru că vor auzi de numele tău mare și de mâna ta puternică și de brațul tău întins), când va veni și se va ruga spre această casă,
43Ascultă din cer, locul locuinței tale, și înfăptuiește conform cu tot ce strigă străinul către tine; ca toate popoarele pământului să cunoască numele tău, pentru a se teme de tine, precum face poporul tău, Israel; și ei să știe că această casă, pe care am zidit-o eu, este chemată după numele tău.
44Dacă poporul tău iese la bătălie împotriva dușmanului său, oriunde îi vei trimite, și se vor ruga DOMNULUI spre cetatea pe care tu ai ales-o, și spre casa pe care eu am zidit-o pentru numele tău,
45Atunci ascultă din cer rugăciunea lor și cererea lor și susține cauza lor.
46Dacă ei vor păcătui împotriva ta (pentru că nu este om care să nu păcătuiască) și tu te vei mânia pe ei și îi vei da dușmanului, astfel încât ei îi vor duce captivi în țara dușmanului, departe sau aproape;
47 Totuși dacă vor pune la inimă, în țara în care au fost duși captivi, și se pocăiesc și îți fac cerere în țara celor care i-au dus captivi, spunând: Am păcătuit, ne-am purtat pervers, am făcut stricăciune;
48Și astfel se întorc la tine cu toată inima lor și cu tot sufletul lor, în țara dușmanilor lor, care i-au dus captivi și se vor ruga ție spre țara lor, pe care ai dat-o părinților lor, cetatea pe care tu ai ales-o și casa pe care am construit-o pentru numele tău;
49Atunci ascultă rugăciunea lor și cererea lor din cer, locul locuinței tale, și susține cauza lor,
50Și iartă pe poporul tău care a păcătuit împotriva ta și toate fărădelegile lor, prin care au încălcat legea împotriva ta, și dă-le mângâiere înaintea celor care i-au dus captivi, ca să îi mângâie;
51Pentru că ei sunt poporul tău și moștenirea ta, pe care ai scos-o din Egipt, din mijlocul cuptorului de fier;
52Fie ochii tăi deschiși la cererea servitorului tău și la cererea poporului tău Israel, ca să le dai ascultare în tot ceea ce ei strigă către tine.
53Pentru că tu i-ai separat dintre toate popoarele pământului, pentru a fi moștenirea ta, precum ai vorbit prin mâna servitorului tău, Moise, când ai scos pe părinții noștri din Egipt, Doamne DUMNEZEULE.
54Și s-a întâmplat, că atunci când Solomon a terminat să se roage toată rugăciunea și cererea către DOMNUL, că el s-a ridicat dinaintea altarului DOMNULUI, unde era îngenuncheat pe genunchii săi cu mâinile întinse către cer.
55Și a stat în picioare și a binecuvântat toată adunarea lui Israel cu voce tare, spunând:
56Binecuvântat fie DOMNUL, care a dat odihnă poporului său, Israel, conform cu toate câte a promis; nu a lipsit niciun cuvânt din toată promisiunea bună, pe care a promis-o prin mâna servitorului său, Moise.
57DOMNUL Dumnezeul nostru să fie cu noi, precum a fost cu părinții noștri; să nu ne lase, nici să nu ne părăsească;
58Ca să ne aplece inimile spre el, pentru a umbla în toate căile lui și pentru a păzi poruncile lui și statutele lui și judecățile lui, pe care le-a poruncit părinților noștri.
59Și aceste cuvinte ale mele, cu care am făcut cerere înaintea DOMNULUI, să fie aproape de DOMNUL Dumnezeul nostru ziua și noaptea, ca să susțină cauza servitorului său și cauza poporului său, Israel, precum va cere acest lucru;
60Ca să cunoască toate popoarele pământului că DOMNUL este Dumnezeu și că nu este nimeni altul.
61Inima voastră de aceea, să fie desăvârșită cu DOMNUL Dumnezeul nostru, pentru a umbla în statutele lui și pentru a păzi poruncile lui, ca în această zi.
62Și împăratul și tot Israelul cu el au oferit sacrificiu înaintea DOMNULUI.
63Și Solomon a oferit un sacrificiu de ofrande de pace, pe care l-a oferit DOMNULUI, douăzeci și două de mii de boi și o sută douăzeci de mii de oi. Astfel au dedicat împăratul și toți copiii lui Israel, casa DOMNULUI.
64În aceeași zi împăratul a sfințit mijlocul curții care era în fața casei DOMNULUI, pentru că acolo a adus ofrande arse și daruri de mâncare și grăsimea ofrandelor de pace, pentru că altarul de aramă, care era înaintea DOMNULUI, era prea mic ca să primească ofrandele arse și darurile de mâncare și grăsimea ofrandelor de pace.
65Și atunci Solomon și tot Israelul cu el a ținut o sărbătoare, o mare adunare, de la intrarea Hamatului până la râul Egiptului, înaintea DOMNULUI Dumnezeul nostru, șapte zile și șapte zile, paisprezece zile.
66În ziua a opta a trimis poporul; și ei au binecuvântat pe împărat și au mers la corturile lor bucuroși și veseli în inimă pentru tot binele pe care DOMNUL îl făcuse servitorului său, David, și lui Israel, poporul său.
Selectat acum:
1 Împărați 8: BTF2015
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2015 Dr. Brian J. Nibbe, Sr.
1 Împărați 8
8
1Atunci Solomon a adunat pe bătrânii lui Israel și pe toți capii triburilor, pe mai marii părinților copiilor lui Israel, la împăratul Solomon în Ierusalim, ca să aducă chivotul legământului DOMNULUI din cetatea lui David, care este Sionul.
2Și toți bărbații lui Israel s-au adunat la împăratul Solomon la sărbătoarea din luna Etanim, care este luna a șaptea.
3Și toți bătrânii lui Israel au venit și preoții au ridicat chivotul.
4Și au adus chivotul DOMNULUI și tabernacolul întâlnirii și toate vasele sfinte care erau în tabernacol, preoții și leviții le-au urcat pe toate.
5Și împăratul Solomon și toată adunarea lui Israel, care s-au adunat la el, erau cu el înaintea chivotului, sacrificând oi și boi, care nu puteau fi spuse nici numărate datorită mulțimii.
6Și preoții au adus chivotul legământului DOMNULUI la locul său, în oracolul casei, la locul preasfânt, sub aripile heruvimilor.
7Fiindcă heruvimii își întindeau cele două aripi ale lor peste locul chivotului și heruvimii acopereau chivotul și drugii lui pe deasupra.
8Și ei au tras drugii, încât capetele drugilor erau văzute în locul sfânt înaintea oracolului și nu erau văzute în exterior; și acolo sunt până în această zi.
9Nu era nimic în chivot în afară de cele două table de piatră, pe care Moise le pusese acolo la Horeb, când DOMNUL a făcut un legământ cu copiii lui Israel, după ce au ieșit din țara Egiptului.
10Și s-a întâmplat, când preoții au ieșit din locul sfânt, că norul a umplut casa DOMNULUI,
11Astfel încât preoții nu au putut să stea să servească din cauza norului, pentru că gloria DOMNULUI a umplut casa DOMNULUI.
12Atunci Solomon a vorbit: DOMNUL a spus că va locui în întunericul gros.
13Eu ți-am construit, într-adevăr, o casă de locuit, un loc întemeiat pentru tine ca să locuiești pentru totdeauna.
14Și împăratul și-a întors fața și a binecuvântat toată adunarea lui Israel; (și toată adunarea lui Israel stătea în picioare;)
15Și el a spus: Binecuvântat fie DOMNUL Dumnezeul lui Israel, care a vorbit cu gura sa lui David, tatăl meu, și cu mâna sa a împlinit, zicând:
16Din ziua în care am scos pe poporul meu Israel din Egipt, nu am ales nicio cetate dintre toate triburile lui Israel pentru a construi o casă, ca numele meu să fie acolo; ci am ales pe David să fie peste poporul meu Israel.
17Și a fost în inima lui David, tatăl meu, să construiască o casă pentru numele DOMNULUI Dumnezeului lui Israel.
18Și DOMNUL i-a spus lui David, tatăl meu: Deoarece a fost în inima ta să construiești o casă numelui meu, ai făcut bine că aceasta a fost în inima ta.
19Totuși nu tu vei construi casa, ci fiul tău care va ieși din coapsele tale, el va construi casa pentru numele meu.
20Și DOMNUL a împlinit cuvântul său pe care l-a spus și eu sunt înălțat în locul lui David, tatăl meu, și șed pe tronul lui Israel, precum DOMNUL a promis, și am construit o casă pentru numele DOMNULUI Dumnezeul lui Israel.
21Și am așezat acolo un loc pentru chivot, în care este legământul DOMNULUI, pe care l-a făcut cu părinții noștri, când i-a scos din țara Egiptului.
22Și Solomon a stat în picioare înaintea altarului DOMNULUI, în prezența întregii adunări a lui Israel, și și-a întins mâinile spre cer;
23Și a spus: DOAMNE, Dumnezeul lui Israel, nu este Dumnezeu asemenea ție, în ceruri deasupra, sau pe pământ dedesubt, care păzești legământul și mila față de servitorii tăi care umblă înaintea ta cu toată inima lor;
24Care ai ținut față de servitorul tău David, tatăl meu, ceea ce i-ai promis; tu ai vorbit de asemenea cu gura ta și ai împlinit aceasta cu mâna ta, precum este în această zi.
25De aceea acum, DOAMNE Dumnezeul lui Israel, ține față de servitorul tău David, tatăl meu, ce i-ai promis, spunând: Nu îți va lipsi un bărbat înaintea feței mele pentru a ședea pe tronul lui Israel; numai dacă vor lua seama copiii tăi la calea lor, ca să umble înaintea mea precum ai umblat tu înaintea mea.
26Și acum, Dumnezeul lui Israel, să se adeverească, te rog, cuvântul tău, pe care l-ai vorbit servitorului tău David, tatăl meu.
27Dar va locui Dumnezeu, într-adevăr, pe pământ? Iată, cerul și cerul cerurilor nu te pot cuprinde; cu cât mai puțin această casă pe care am construit-o?
28Totuși dă atenție la rugăciunea servitorului tău și la cererea lui, DOAMNE Dumnezeul meu, pentru a da ascultare la strigătul și rugăciunea cu care se roagă servitorul tău înaintea ta în această zi;
29Ca ochii tăi să fie deschiși spre această casă noapte și zi, spre locul despre care ai spus: Numele meu va fi acolo, ca să dai ascultare la rugăciunea pe care servitorul tău o va face spre locul acesta.
30Și dă ascultare la cererea servitorului tău și a poporului tău, Israel, când se vor ruga spre locul acesta; și ascultă din cer, locul locuinței tale; și ascultă și iartă.
31Dacă vreun om încalcă legea împotriva aproapelui său și un jurământ este pus asupra lui pentru a-l face să jure și jurământul vine înaintea altarului tău în această casă,
32Atunci ascultă din cer și înfăptuiește și judecă pe servitorii tăi, condamnând pe cel stricat, pentru a aduce calea lui asupra capului său; și declarând drept pe cel drept, pentru a-i da conform dreptății lui.
33Când poporul tău, Israel, este bătut înaintea dușmanului, pentru că au păcătuit împotriva ta și se vor întoarce din nou la tine și vor mărturisi numele tău și se vor ruga și îți vor face cerere în această casă,
34Atunci ascultă din cer și iartă păcatul poporului tău, Israel, și adu-i din nou în țara pe care ai dat-o părinților lor.
35Când cerul va fi închis și nu va fi ploaie, pentru că au păcătuit împotriva ta, dacă se vor ruga spre locul acesta și vor mărturisi numele tău și se vor întoarce de la păcatul lor, când îi vei chinui,
36Atunci ascultă din cer și iartă păcatul servitorilor tăi și al poporului tău, Israel, ca să îi înveți calea cea bună pe care ar trebui să umble și dă ploaie peste țara ta, pe care ai dat-o poporului tău ca moștenire.
37Dacă este în țară foamete, dacă este ciumă, tăciune în grâu, mană, lăcustă, sau dacă este omidă, dacă dușmanul lor îi asediază în țara cetăților lor, orice plagă, orice boală ar fi,
38Orice rugăciune și cerere este făcută de vreun om, sau de tot poporul tău Israel, când își vor cunoaște, fiecare om plaga inimii lui, și își vor întinde mâinile spre această casă,
39Atunci ascultă din cer, locul locuinței tale, și iartă și înfăptuiește și dă fiecărui om conform căilor lui, a cărui inimă o cunoști; (pentru că tu, numai tu, cunoști inimile tuturor copiilor oamenilor),
40Ca ei să se teamă de tine în toate zilele cât trăiesc în țara pe care ai dat-o părinților noștri.
41Mai mult, referitor la un străin, care nu este din poporul tău, Israel, ci vine dintr-o țară îndepărtată de dragul numelui tău,
42(Pentru că vor auzi de numele tău mare și de mâna ta puternică și de brațul tău întins), când va veni și se va ruga spre această casă,
43Ascultă din cer, locul locuinței tale, și înfăptuiește conform cu tot ce strigă străinul către tine; ca toate popoarele pământului să cunoască numele tău, pentru a se teme de tine, precum face poporul tău, Israel; și ei să știe că această casă, pe care am zidit-o eu, este chemată după numele tău.
44Dacă poporul tău iese la bătălie împotriva dușmanului său, oriunde îi vei trimite, și se vor ruga DOMNULUI spre cetatea pe care tu ai ales-o, și spre casa pe care eu am zidit-o pentru numele tău,
45Atunci ascultă din cer rugăciunea lor și cererea lor și susține cauza lor.
46Dacă ei vor păcătui împotriva ta (pentru că nu este om care să nu păcătuiască) și tu te vei mânia pe ei și îi vei da dușmanului, astfel încât ei îi vor duce captivi în țara dușmanului, departe sau aproape;
47 Totuși dacă vor pune la inimă, în țara în care au fost duși captivi, și se pocăiesc și îți fac cerere în țara celor care i-au dus captivi, spunând: Am păcătuit, ne-am purtat pervers, am făcut stricăciune;
48Și astfel se întorc la tine cu toată inima lor și cu tot sufletul lor, în țara dușmanilor lor, care i-au dus captivi și se vor ruga ție spre țara lor, pe care ai dat-o părinților lor, cetatea pe care tu ai ales-o și casa pe care am construit-o pentru numele tău;
49Atunci ascultă rugăciunea lor și cererea lor din cer, locul locuinței tale, și susține cauza lor,
50Și iartă pe poporul tău care a păcătuit împotriva ta și toate fărădelegile lor, prin care au încălcat legea împotriva ta, și dă-le mângâiere înaintea celor care i-au dus captivi, ca să îi mângâie;
51Pentru că ei sunt poporul tău și moștenirea ta, pe care ai scos-o din Egipt, din mijlocul cuptorului de fier;
52Fie ochii tăi deschiși la cererea servitorului tău și la cererea poporului tău Israel, ca să le dai ascultare în tot ceea ce ei strigă către tine.
53Pentru că tu i-ai separat dintre toate popoarele pământului, pentru a fi moștenirea ta, precum ai vorbit prin mâna servitorului tău, Moise, când ai scos pe părinții noștri din Egipt, Doamne DUMNEZEULE.
54Și s-a întâmplat, că atunci când Solomon a terminat să se roage toată rugăciunea și cererea către DOMNUL, că el s-a ridicat dinaintea altarului DOMNULUI, unde era îngenuncheat pe genunchii săi cu mâinile întinse către cer.
55Și a stat în picioare și a binecuvântat toată adunarea lui Israel cu voce tare, spunând:
56Binecuvântat fie DOMNUL, care a dat odihnă poporului său, Israel, conform cu toate câte a promis; nu a lipsit niciun cuvânt din toată promisiunea bună, pe care a promis-o prin mâna servitorului său, Moise.
57DOMNUL Dumnezeul nostru să fie cu noi, precum a fost cu părinții noștri; să nu ne lase, nici să nu ne părăsească;
58Ca să ne aplece inimile spre el, pentru a umbla în toate căile lui și pentru a păzi poruncile lui și statutele lui și judecățile lui, pe care le-a poruncit părinților noștri.
59Și aceste cuvinte ale mele, cu care am făcut cerere înaintea DOMNULUI, să fie aproape de DOMNUL Dumnezeul nostru ziua și noaptea, ca să susțină cauza servitorului său și cauza poporului său, Israel, precum va cere acest lucru;
60Ca să cunoască toate popoarele pământului că DOMNUL este Dumnezeu și că nu este nimeni altul.
61Inima voastră de aceea, să fie desăvârșită cu DOMNUL Dumnezeul nostru, pentru a umbla în statutele lui și pentru a păzi poruncile lui, ca în această zi.
62Și împăratul și tot Israelul cu el au oferit sacrificiu înaintea DOMNULUI.
63Și Solomon a oferit un sacrificiu de ofrande de pace, pe care l-a oferit DOMNULUI, douăzeci și două de mii de boi și o sută douăzeci de mii de oi. Astfel au dedicat împăratul și toți copiii lui Israel, casa DOMNULUI.
64În aceeași zi împăratul a sfințit mijlocul curții care era în fața casei DOMNULUI, pentru că acolo a adus ofrande arse și daruri de mâncare și grăsimea ofrandelor de pace, pentru că altarul de aramă, care era înaintea DOMNULUI, era prea mic ca să primească ofrandele arse și darurile de mâncare și grăsimea ofrandelor de pace.
65Și atunci Solomon și tot Israelul cu el a ținut o sărbătoare, o mare adunare, de la intrarea Hamatului până la râul Egiptului, înaintea DOMNULUI Dumnezeul nostru, șapte zile și șapte zile, paisprezece zile.
66În ziua a opta a trimis poporul; și ei au binecuvântat pe împărat și au mers la corturile lor bucuroși și veseli în inimă pentru tot binele pe care DOMNUL îl făcuse servitorului său, David, și lui Israel, poporul său.
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2015 Dr. Brian J. Nibbe, Sr.