Geneza 18
18
1Și DOMNUL i s-a arătat în câmpiile lui Mamre și Avraam ședea în ușa cortului, în arșița zilei.
2Și și-a ridicat ochii și a privit și, iată, trei bărbați stăteau în picioare lângă el; și când i-a văzut, a alergat de la ușa cortului să îi întâmpine și s-a aplecat la pământ,
3Și a spus: Domnul meu, dacă am găsit acum favoare înaintea ochilor tăi, te rog, nu trece de la servitorul tău;
4Lăsați să se aducă puțină apă, vă rog, și spălați-vă picioarele și odihniți-vă sub pom;
5Și voi aduce o bucată de pâine și mângâiați-vă inimile; după aceea veți trece mai departe, fiindcă de aceea ați venit voi la servitorul vostru. Iar ei au spus: Așa să faci, precum ai spus.
6Și Avraam s-a grăbit în cort la Sara și a spus: Pregătește repede trei măsuri din floarea făinii, frământ-o și fă turte pe vatră.
7Și Avraam a alergat la cireadă și a adus un vițel fraged și bun și l-a dat unui tânăr, iar acesta s-a grăbit să îl pregătească.
8Și a luat unt și lapte și vițelul pe care l-a pregătit și l-a pus înaintea lor și a stat în picioare lângă ei sub pom și au mâncat.
9Iar ei i-au spus: Unde este Sara, soția ta? Iar el a spus: Iată, în cort.
10Iar el a spus: Eu cu adevărat mă voi întoarce la tine, conform timpului vieții; și, iată, Sara, soția ta, va avea un fiu. Și Sara a auzit aceasta în ușa cortului, care era în spatele lui.
11Acum Avraam și Sara erau bătrâni și mult înaintați în vârstă și a încetat a mai fi cu Sara, conform rânduielii femeilor.
12De aceea Sara a râs în ea însăși, spunând: După ce am îmbătrânit să mai am desfătare, domnul meu fiind și el bătrân?
13Și DOMNUL i-a spus lui Avraam: Pentru ce a râs Sara, spunând: Cu adevărat să nasc eu, care sunt bătrână?
14Este vreun lucru prea greu pentru DOMNUL? La timpul rânduit mă voi întoarce la tine, conform timpului vieții; și Sara va avea un fiu.
15Atunci Sara a negat, spunând: Nu am râs: pentru că îi era teamă. Dar el a spus: Ba da, ai râs.
16Și oamenii s-au ridicat de acolo și au privit spre Sodoma: Și Avraam a mers cu ei să îi conducă pe cale.
17Și DOMNUL a spus: Voi ascunde eu de Avraam ceea ce fac,
18Văzând că Avraam cu adevărat va deveni o națiune mare și puternică și toate națiunile pământului vor fi binecuvântate în el?
19Pentru că îl cunosc că va porunci copiilor săi și casei lui după el și ei vor ține calea DOMNULUI, pentru a face dreptate și judecată, ca DOMNUL să aducă peste Avraam ceea ce a vorbit despre el.
20Și DOMNUL a spus: Pentru că strigătul Sodomei și Gomorei este mare și pentru că păcatul lor este foarte apăsător,
21Voi coborî acum și voi vedea dacă au făcut în întregime conform cu strigătul ei, ce a venit până la mine; și dacă nu, voi ști.
22Și bărbații și-au întors fețele de acolo și au mers spre Sodoma, dar Avraam mai stătea încă în picioare înaintea DOMNULUI.
23Și Avraam s-a apropiat și a spus: Vei nimici de asemenea pe cel drept cu cel stricat?
24De ar fi cumva cincizeci de drepți înăuntrul cetății: vei nimici de asemenea și nu vei cruța locul pentru cei cinzeci de drepți care sunt în el?
25Departe de tine fie să faci astfel, să ucizi pe cel drept cu cel stricat și cel drept să fie ca cel stricat, departe de tine fie aceasta. Nu va face dreptate Judecătorul întregului pământ?
26Iar DOMNUL a spus: Dacă găsesc în Sodoma cincizeci de drepți înăuntrul cetății, atunci voi cruța tot acel loc din cauza lor.
27Și Avraam a răspuns și a zis: Iată acum, cutez să vorbesc Domnului, eu, care sunt doar țărână și cenușă;
28De ar lipsi cumva cinci din cei cincizeci de drepți: vei distruge toată cetatea pentru lipsa a cinci? Iar el a spus: Dacă găsesc acolo patruzeci și cinci, nu o voi distruge.
29Și i-a vorbit din nou și a spus: De ar fi cumva patruzeci găsiți acolo. Iar el a spus: Nu voi face aceasta din cauza celor patruzeci.
30Iar el i-a spus: Să nu se mânie Domnul și voi vorbi: De ar fi cumva treizeci găsiți acolo. Iar el a spus: Nu voi face aceasta, dacă găsesc treizeci acolo.
31Iar el a spus: Iată acum, eu cutez să vorbesc Domnului: De ar fi cumva douăzeci găsiți acolo. Iar el a spus: Nu o voi distruge din cauza a douăzeci.
32Iar el a spus: Să nu se mânie Domnul și voi mai vorbi doar de această dată: De ar fi cumva doar zece găsiți acolo. Iar el a spus: Nu o voi distruge din cauza a zece.
33Și DOMNUL a plecat imediat după ce a încetat să vorbească îndeaproape cu Avraam și Avraam s-a întors la locul său.
Selectat acum:
Geneza 18: BTF2015
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2015 Dr. Brian J. Nibbe, Sr.
Geneza 18
18
1Și DOMNUL i s-a arătat în câmpiile lui Mamre și Avraam ședea în ușa cortului, în arșița zilei.
2Și și-a ridicat ochii și a privit și, iată, trei bărbați stăteau în picioare lângă el; și când i-a văzut, a alergat de la ușa cortului să îi întâmpine și s-a aplecat la pământ,
3Și a spus: Domnul meu, dacă am găsit acum favoare înaintea ochilor tăi, te rog, nu trece de la servitorul tău;
4Lăsați să se aducă puțină apă, vă rog, și spălați-vă picioarele și odihniți-vă sub pom;
5Și voi aduce o bucată de pâine și mângâiați-vă inimile; după aceea veți trece mai departe, fiindcă de aceea ați venit voi la servitorul vostru. Iar ei au spus: Așa să faci, precum ai spus.
6Și Avraam s-a grăbit în cort la Sara și a spus: Pregătește repede trei măsuri din floarea făinii, frământ-o și fă turte pe vatră.
7Și Avraam a alergat la cireadă și a adus un vițel fraged și bun și l-a dat unui tânăr, iar acesta s-a grăbit să îl pregătească.
8Și a luat unt și lapte și vițelul pe care l-a pregătit și l-a pus înaintea lor și a stat în picioare lângă ei sub pom și au mâncat.
9Iar ei i-au spus: Unde este Sara, soția ta? Iar el a spus: Iată, în cort.
10Iar el a spus: Eu cu adevărat mă voi întoarce la tine, conform timpului vieții; și, iată, Sara, soția ta, va avea un fiu. Și Sara a auzit aceasta în ușa cortului, care era în spatele lui.
11Acum Avraam și Sara erau bătrâni și mult înaintați în vârstă și a încetat a mai fi cu Sara, conform rânduielii femeilor.
12De aceea Sara a râs în ea însăși, spunând: După ce am îmbătrânit să mai am desfătare, domnul meu fiind și el bătrân?
13Și DOMNUL i-a spus lui Avraam: Pentru ce a râs Sara, spunând: Cu adevărat să nasc eu, care sunt bătrână?
14Este vreun lucru prea greu pentru DOMNUL? La timpul rânduit mă voi întoarce la tine, conform timpului vieții; și Sara va avea un fiu.
15Atunci Sara a negat, spunând: Nu am râs: pentru că îi era teamă. Dar el a spus: Ba da, ai râs.
16Și oamenii s-au ridicat de acolo și au privit spre Sodoma: Și Avraam a mers cu ei să îi conducă pe cale.
17Și DOMNUL a spus: Voi ascunde eu de Avraam ceea ce fac,
18Văzând că Avraam cu adevărat va deveni o națiune mare și puternică și toate națiunile pământului vor fi binecuvântate în el?
19Pentru că îl cunosc că va porunci copiilor săi și casei lui după el și ei vor ține calea DOMNULUI, pentru a face dreptate și judecată, ca DOMNUL să aducă peste Avraam ceea ce a vorbit despre el.
20Și DOMNUL a spus: Pentru că strigătul Sodomei și Gomorei este mare și pentru că păcatul lor este foarte apăsător,
21Voi coborî acum și voi vedea dacă au făcut în întregime conform cu strigătul ei, ce a venit până la mine; și dacă nu, voi ști.
22Și bărbații și-au întors fețele de acolo și au mers spre Sodoma, dar Avraam mai stătea încă în picioare înaintea DOMNULUI.
23Și Avraam s-a apropiat și a spus: Vei nimici de asemenea pe cel drept cu cel stricat?
24De ar fi cumva cincizeci de drepți înăuntrul cetății: vei nimici de asemenea și nu vei cruța locul pentru cei cinzeci de drepți care sunt în el?
25Departe de tine fie să faci astfel, să ucizi pe cel drept cu cel stricat și cel drept să fie ca cel stricat, departe de tine fie aceasta. Nu va face dreptate Judecătorul întregului pământ?
26Iar DOMNUL a spus: Dacă găsesc în Sodoma cincizeci de drepți înăuntrul cetății, atunci voi cruța tot acel loc din cauza lor.
27Și Avraam a răspuns și a zis: Iată acum, cutez să vorbesc Domnului, eu, care sunt doar țărână și cenușă;
28De ar lipsi cumva cinci din cei cincizeci de drepți: vei distruge toată cetatea pentru lipsa a cinci? Iar el a spus: Dacă găsesc acolo patruzeci și cinci, nu o voi distruge.
29Și i-a vorbit din nou și a spus: De ar fi cumva patruzeci găsiți acolo. Iar el a spus: Nu voi face aceasta din cauza celor patruzeci.
30Iar el i-a spus: Să nu se mânie Domnul și voi vorbi: De ar fi cumva treizeci găsiți acolo. Iar el a spus: Nu voi face aceasta, dacă găsesc treizeci acolo.
31Iar el a spus: Iată acum, eu cutez să vorbesc Domnului: De ar fi cumva douăzeci găsiți acolo. Iar el a spus: Nu o voi distruge din cauza a douăzeci.
32Iar el a spus: Să nu se mânie Domnul și voi mai vorbi doar de această dată: De ar fi cumva doar zece găsiți acolo. Iar el a spus: Nu o voi distruge din cauza a zece.
33Și DOMNUL a plecat imediat după ce a încetat să vorbească îndeaproape cu Avraam și Avraam s-a întors la locul său.
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2015 Dr. Brian J. Nibbe, Sr.