Isaia 7
7
1Și s-a întâmplat în zilele lui Ahaz, fiul lui Iota, fiul lui Ozia, împăratul lui Iuda, că Rezin, împăratul Siriei, și Peca, fiul lui Remalia, împăratul Israelului, s-au urcat la Ierusalim să se războiască împotriva lui, dar nu l-a învins.
2Și s-a spus casei lui David, zicând: Siria s-a unit cu Efraim. Și inima lui și inima poporului său a fost mișcată, precum copacii pădurii sunt mișcați de vânt.
3Atunci DOMNUL i-a spus lui Isaia: Du-te înainte acum să întâlnești pe Ahaz, tu și Șear-Iașub, fiul tău, la marginea apeductului iazului superior, pe drumul mare al câmpului înălbitorului;
4Și spune-i: Ia seama și liniștește-te; nu te teme, nici nu fi cu inima slabă din cauza celor două cozi ai acestor tăciuni care fumegă, din cauza mâniei înverșunate a lui Rezin cu Siria și a fiului lui Remalia.
5Pentru că Siria, Efraim și fiul lui Remalia au ținut sfat rău împotriva ta, spunând:
6Să ne urcăm împotriva lui Iuda și să îl chinuim și să ne facem în el o spărtură și să așezăm un împărat în mijlocul lui, adică pe fiul lui Tabeal;
7Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Nu va rămâne în picioare, nici nu se va întâmpla.
8Deoarece capul Siriei este Damascul și capul Damascului este Rezin; și în șaizeci și cinci de ani Efraim va fi frânt, încât nu va fi un popor.
9Și capul lui Efraim este Samaria și capul Samariei este fiul lui Remalia. Dacă nu veți crede, cu siguranță nu veți fi întemeiați.
10Mai mult, DOMNUL a vorbit din nou lui Ahaz, spunând:
11Cere semn de la DOMNUL Dumnezeul tău; cere-l, fie în adânc, fie în înălțimea de deasupra.
12Dar Ahaz a spus: Nu cer, nici nu îl ispitesc pe DOMNUL.
13Iar el a spus: Ascultați acum, casa lui David. Este un lucru mic pentru voi să obosiți oamenii, dar veți obosi și pe Dumnezeul meu?
14De aceea Domnul însuși vă va da un semn: Iată, o fecioară va rămâne însărcinată și va naște un fiu și îi va pune numele, Emanuel.
15El va mânca unt și miere, pentru a ști să refuze răul și să aleagă binele.
16Căci înainte ca pruncul să știe să refuze răul și să aleagă binele, țara pe care tu o detești va fi părăsită de amândoi împărații ei.
17DOMNUL va aduce asupra ta și asupra poporului tău și asupra casei tatălui tău, zile ce nu au mai venit, din ziua în care Efraim a plecat din Iuda; adică pe împăratul Asiriei.
18Și se va întâmpla, în acea zi, că DOMNUL va șuiera după musca care este în cea mai îndepărtată parte a râurilor Egiptului și după albina ce este în țara Asiriei.
19Și vor veni și toate se vor odihni în văile pustiite și în crăpăturile stâncilor și pe toți spinii și pe toate tufișurile.
20În aceeași zi Domnul va rade cu o lamă angajată, adică cu cei de dincolo de râu, cu împăratul Asiriei, capul și părul picioarelor și de asemenea va mistui barba.
21Și se va întâmpla, în acea zi, că un om va hrăni o vițea și două oi;
22Și se va întâmpla din cauza abundenței de lapte pe care îl vor da, că el va mânca unt, căci unt și miere vor mânca toți cei ce rămân în țară.
23Și se va întâmpla, în acea zi, că fiecare loc unde erau o mie de vii pentru o mie de arginți, va fi acoperit de mărăcini și spini.
24Cu săgeți și cu arcuri vor veni acolo, pentru că toată țara va deveni mărăcini și spini.
25Și pe toate dealurile, care vor fi săpate cu cazmaua, acolo nu vor veni de frica mărăcinilor și a spinilor, ci vor fi un loc unde vor trimite boi și unde vor călca oile.
Selectat acum:
Isaia 7: BTF2015
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2015 Dr. Brian J. Nibbe, Sr.
Isaia 7
7
1Și s-a întâmplat în zilele lui Ahaz, fiul lui Iota, fiul lui Ozia, împăratul lui Iuda, că Rezin, împăratul Siriei, și Peca, fiul lui Remalia, împăratul Israelului, s-au urcat la Ierusalim să se războiască împotriva lui, dar nu l-a învins.
2Și s-a spus casei lui David, zicând: Siria s-a unit cu Efraim. Și inima lui și inima poporului său a fost mișcată, precum copacii pădurii sunt mișcați de vânt.
3Atunci DOMNUL i-a spus lui Isaia: Du-te înainte acum să întâlnești pe Ahaz, tu și Șear-Iașub, fiul tău, la marginea apeductului iazului superior, pe drumul mare al câmpului înălbitorului;
4Și spune-i: Ia seama și liniștește-te; nu te teme, nici nu fi cu inima slabă din cauza celor două cozi ai acestor tăciuni care fumegă, din cauza mâniei înverșunate a lui Rezin cu Siria și a fiului lui Remalia.
5Pentru că Siria, Efraim și fiul lui Remalia au ținut sfat rău împotriva ta, spunând:
6Să ne urcăm împotriva lui Iuda și să îl chinuim și să ne facem în el o spărtură și să așezăm un împărat în mijlocul lui, adică pe fiul lui Tabeal;
7Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Nu va rămâne în picioare, nici nu se va întâmpla.
8Deoarece capul Siriei este Damascul și capul Damascului este Rezin; și în șaizeci și cinci de ani Efraim va fi frânt, încât nu va fi un popor.
9Și capul lui Efraim este Samaria și capul Samariei este fiul lui Remalia. Dacă nu veți crede, cu siguranță nu veți fi întemeiați.
10Mai mult, DOMNUL a vorbit din nou lui Ahaz, spunând:
11Cere semn de la DOMNUL Dumnezeul tău; cere-l, fie în adânc, fie în înălțimea de deasupra.
12Dar Ahaz a spus: Nu cer, nici nu îl ispitesc pe DOMNUL.
13Iar el a spus: Ascultați acum, casa lui David. Este un lucru mic pentru voi să obosiți oamenii, dar veți obosi și pe Dumnezeul meu?
14De aceea Domnul însuși vă va da un semn: Iată, o fecioară va rămâne însărcinată și va naște un fiu și îi va pune numele, Emanuel.
15El va mânca unt și miere, pentru a ști să refuze răul și să aleagă binele.
16Căci înainte ca pruncul să știe să refuze răul și să aleagă binele, țara pe care tu o detești va fi părăsită de amândoi împărații ei.
17DOMNUL va aduce asupra ta și asupra poporului tău și asupra casei tatălui tău, zile ce nu au mai venit, din ziua în care Efraim a plecat din Iuda; adică pe împăratul Asiriei.
18Și se va întâmpla, în acea zi, că DOMNUL va șuiera după musca care este în cea mai îndepărtată parte a râurilor Egiptului și după albina ce este în țara Asiriei.
19Și vor veni și toate se vor odihni în văile pustiite și în crăpăturile stâncilor și pe toți spinii și pe toate tufișurile.
20În aceeași zi Domnul va rade cu o lamă angajată, adică cu cei de dincolo de râu, cu împăratul Asiriei, capul și părul picioarelor și de asemenea va mistui barba.
21Și se va întâmpla, în acea zi, că un om va hrăni o vițea și două oi;
22Și se va întâmpla din cauza abundenței de lapte pe care îl vor da, că el va mânca unt, căci unt și miere vor mânca toți cei ce rămân în țară.
23Și se va întâmpla, în acea zi, că fiecare loc unde erau o mie de vii pentru o mie de arginți, va fi acoperit de mărăcini și spini.
24Cu săgeți și cu arcuri vor veni acolo, pentru că toată țara va deveni mărăcini și spini.
25Și pe toate dealurile, care vor fi săpate cu cazmaua, acolo nu vor veni de frica mărăcinilor și a spinilor, ci vor fi un loc unde vor trimite boi și unde vor călca oile.
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2015 Dr. Brian J. Nibbe, Sr.