YouVersion
Pictograma căutare

Efeseni 2:1-10

Efeseni 2:1-10 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)

Voi ați fost morți (spiritual) din cauza greșelilor și a păcatelor voastre, în care trăiați atunci când erați subordonați autorității forțelor supranaturale care guvernează această lume. Mă refer la cel care este stăpânul forțelor spirituale din atmosfera care înconjoară pământul. El este spiritul care îi conduce pe aceia care sunt neascultători (de Dumnezeu). În trecut am fost și noi ca ei. Atunci trăiam satisfăcând dorințele naturii noastre umane păcătoase care ne afecta gândurile și intențiile. Astfel, specificul comportamentului nostru era identic cu al celorlalți oameni; și urma să suportăm mânia lui Dumnezeu. Dar Dumnezeu are milă din abundență. În plus, El a avut și o mare dragoste pe care Și-a manifestat-o față de noi. Astfel, deși am fost morți (spiritual) din cauza păcatelor noastre, El ne-a adus la viață împreună cu Cristos. Voi ați fost salvați prin har. În (unirea noastră cu) Cristos Isus, Dumnezeu ne-a atribuit învierea Lui și ne-a pus împreună cu El în locurile cerești. El a făcut acest lucru pentru ca să arate oamenilor din următoarele secole nelimitata bogăție a harului Său de care am beneficiat noi în Cristos Isus. Ați fost salvați prin har și ați acceptat salvarea prin credință; iar acest lucru nu provine de la voi, ci este în exclusivitate harul lui Dumnezeu! Primirea acestuia nu se bazează pe fapte (omenești); și astfel, excluzându-le, nu este permis nimănui să își revendice vreun merit personal. Noi suntem capodopera lui Dumnezeu; și am fost creați în Cristos Isus pentru ca să ne trăim viața făcând faptele bune pe care Dumnezeu le-a pregătit anticipat pentru noi.

Efeseni 2:1-10 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)

„Voi, morți, cu toții, v-ați aflat, Prinși de greșeli și-al vost’ păcat, În cari trăiați odinioară, Prin mersul lumii, bunăoară, După puterea domnului Cari este al văzduhului – A duhului care-a ieșit Lucrând, mereu, neobosit, În lungul și în latul zării, În toți fiii neascultării. Între aceștia, bunăoară, Eram și noi, odinioară, Pe vremea-n care noi trăiam Exact așa precum eram, Mânați de pofta cea firească Aflată-n firea pământească Și de-ale noastre gânduri, care Ne frământau, fără-ncetare. În acel timp întunecat, Fii ai mâniei ne-am aflat Și-n toate, ne asemănam, Cu cei cu care viețuiam. Dar Dumnezeu, Acela care Este bogat în îndurare – Prin faptul că, necontenit, Pe fiecare, ne-a iubit – Cu toate că-n greșeli eram, În care, morți, noi ne aflam, Acum, la viață, ne-a adus, Odată cu Hristos Iisus. (Prin har – încredințați să fiți – Că ați ajuns voi, mântuiți.) El, împreună, ne-a-nviat Și-apoi, pe toți, ne-a așezat Ca împreună-n ceruri, sus, Să fim alături de Iisus, Pentru ca astfel, fraților, Să se arate-n viitor – În vremuri care au să vie – Nemărginita bogăție A harului, pe care-l are, În bunătatea Lui cea mare, Pe care, în Hristos, apoi, A arătat-o, pentru noi. Căci doar prin har, azi, vă găsiți – Și prin credință – mântuiți. Deci mântuirea e primită Prin har, și nu e dobândită Cu fapte. Astfel, nimenea, Motive, nu poate avea, Ca să se laude apoi. Lucrarea Lui, suntem chiar noi Și, în Hristos, am fost zidiți, Ca să fim, astfel, pregătiți Pentru acele fapte bune, Pe cari, în față, ni le pune, Mai dinainte, Dumnezeu, Ca-n ele, să umblăm, mereu.