YouVersion
Pictograma căutare

Exodul 15:1-21

Exodul 15:1-21 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)

Atunci Moise și copiii lui Israel au cântat această cântare DOMNULUI și au spus, zicând: Voi cânta DOMNULUI, pentru că a triumfat glorios; calul și călărețul lui i-a aruncat în mare. DOMNUL este puterea și cântarea mea și el a devenit salvarea mea; el este Dumnezeul meu și îi voi pregăti o locuință; Dumnezeul tatălui meu și îl voi înălța. DOMNUL este un bărbat de război; DOMNUL este numele său. Carele lui Faraon și oștirea lui le-a aruncat în mare; aleșii lui căpetenii de asemenea sunt înecați în Marea Roșie. Adâncurile i-au acoperit; s-au scufundat în adâncuri ca o piatră. Dreapta ta, DOAMNE, a devenit glorioasă în putere; dreapta ta, DOAMNE, a zdrobit în bucăți dușmanul. Și în măreția maiestății tale ai doborât pe cei ce s-au ridicat împotriva ta; ai trimis înainte furia ta, care i-a mistuit ca pe miriște. Și cu pufnirea suflării nărilor tale apele s-au adunat, potopurile au stat drept ca o movilă și adâncurile s-au închegat în inima mării. Dușmanul a spus: Voi urmări, voi ajunge, voi împărți prada; îmi voi sătura pofta cu ei; îmi voi trage sabia, mâna mea îi va nimici. Tu ai suflat cu suflarea ta, marea i-a acoperit; s-au scufundat ca plumb în apele puternice. Cine este asemenea ție, DOAMNE, printre dumnezei? Cine este asemenea ție, glorios în sfințenie, înspăimântător în laude, făcând minuni? Tu ai întins mâna ta dreaptă, pământul i-a înghițit. În mila ta ai condus poporul pe care l-ai răscumpărat; i-ai călăuzit în puterea ta la sfânta ta locuință. Poporul va auzi și se va înspăimânta; întristare îi va apuca pe locuitorii Palestinei. Atunci conducătorii Edomului vor fi uimiți; bărbații tari ai Moabului, tremurând îi vor apuca; toți locuitorii din Canaan se vor topi. Spaimă și groază va cădea asupra lor; prin măreția brațului tău vor fi muți ca o piatră, până când trece poporul tău, DOAMNE, până când trece poporul, pe care tu l-ai cumpărat. Tu îi vei aduce înăuntru și îi vei sădi în muntele moștenirii tale, în locul, DOAMNE, pe care l-ai făcut pentru tine pentru a locui în el, în Sanctuar, DOAMNE, pe care mâinile tale l-au întemeiat. DOMNUL va domni pentru totdeauna și întotdeauna. Căci calul lui Faraon a intrat cu carele lui și cu călăreții lui în mare și DOMNUL a adus înapoi apele mării peste ei; dar copiii lui Israel au mers pe pământ uscat în mijlocul mării. Și Miriam, profetesa, sora lui Aaron, a luat o tamburină în mâna ei; și toate femeile au ieșit după ea cu tamburine și cu dansuri. Și Miriam le-a răspuns: Cântați DOMNULUI, pentru că el a triumfat glorios; calul și călărețul lui i-a aruncat în mare.

Exodul 15:1-21 Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2022 (EDCR)

Atunci, Moise și fiii lui Israel I‑au cântat DOMNULUI cântarea aceasta. Ei au zis astfel: „Îi voi cânta DOMNULUI, căci este foarte slăvit; cal și călăreț a prăvălit în mare. DOMNUL este puterea și tăria mea, El mi‑a fost scăpare. Acesta este Dumnezeul meu, și Îl voi lăuda; este Dumnezeul tatălui meu, și Îl voi preamări. DOMNUL este războinic; Numele Lui este DOMNUL. A aruncat în mare carele lui Faraon și oastea lui: luptătorii lui aleși s‑au afundat în Marea Roșie. I‑au acoperit adâncurile și au coborât în străfunduri ca o piatră. Dreapta Ta, DOAMNE, a fost slăvită în tărie; dreapta Ta, DOAMNE, a zdrobit vrăjmașul. Prin mărimea măreției Tale i‑ai doborât pe potrivnicii Tăi; Ți‑ai dezlănțuit mânia, care i‑a mistuit ca miriștea. La suflarea nărilor Tale, s‑au îngrămădit apele, talazurile au stat ca un zid și s‑au închegat adâncurile în inima mării. Vrăjmașul zicea: «Îi voi urmări, îi voi ajunge, voi împărți prada, mi se va împlini voia cu ei, voi scoate sabia, și mâna mea îi va nimici!» Dar Tu ai suflat cu vântul Tău, și marea i‑a acoperit; ca plumbul s‑au afundat în apele năvalnice. Cine este ca Tine între dumnezei, DOAMNE? Cine este ca Tine, minunat în sfințenie, temut prin faptele Tale slăvite și făcător de minuni? Tu Ți‑ai întins dreapta, și i‑a înghițit pământul. Prin îndurarea Ta, Tu ai călăuzit poporul acesta pe care l‑ai izbăvit, și prin puterea Ta îl îndrepți spre locașul sfințeniei Tale. Popoarele au aflat și s‑au cutremurat: i‑a apucat groaza pe locuitorii Filistiei, s‑au înspăimântat căpeteniile Edomului și un tremur i‑a apucat pe conducătorii Moabului. Toți locuitorii Canaanului s‑au topit; teama și spaima au căzut peste ei. Prin măreția brațului Tău, vor amuți ca o piatră până va trece poporul Tău, DOAMNE, până va trece poporul pe care Ți l‑ai răscumpărat! Tu îl vei aduce și‑l vei sădi pe muntele moștenirii Tale, locul locuinței Tale, pe care Ți l‑ai pregătit, DOAMNE, sanctuarul pe care mâinile Tale l‑au întemeiat, Stăpâne! DOMNUL va împărăți în veac și în veci de veci.” Căci caii lui Faraon, carele și călăreții lui au intrat în mare, și DOMNUL a adus peste ei apele mării. Dar fiii lui Israel au mers ca pe uscat prin mijlocul mării. Maria, profetesa, sora lui Aaron, a luat în mână o tamburină, și toate femeile au venit după ea cu tamburine și jucând. Maria le răspundea fiilor lui Israel

Exodul 15:1-21 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)

Atunci Moise și copiii lui Israel I-au cântat Domnului cântarea aceasta. Ei au zis: „Îi voi cânta Domnului, căci Și-a arătat slava: a năpustit în mare cal și călăreț. Domnul este tăria mea și temeiul cântărilor mele de laudă: El m-a scăpat. El este Dumnezeul meu: pe El Îl voi lăuda. El este Dumnezeul tatălui meu: pe El Îl voi preamări. Domnul este un războinic viteaz: Numele Lui este Domnul. El a aruncat în mare carele lui Faraon și oastea lui; luptătorii lui aleși au fost înghițiți în Marea Roșie. I-au acoperit valurile și s-au coborât în fundul apelor ca o piatră. Dreapta Ta, Doamne, și-a făcut vestită tăria; mâna Ta cea dreaptă, Doamne, i-a zdrobit pe vrăjmași. Prin mărimea măreției Tale, Tu-i trântești la pământ pe vrăjmașii Tăi; Îți dezlănțui mânia, și ea-i mistuie ca pe o trestie. La suflarea nărilor Tale s-au îngrămădit apele, s-au ridicat talazurile ca un zid și s-au închegat valurile în mijlocul mării. Vrăjmașul zicea: «Îi voi urmări, îi voi ajunge, voi împărți prada de război; mă voi răzbuna pe ei, voi scoate sabia și-i voi nimici cu mâna mea!» Dar Tu ai suflat cu suflarea Ta și marea i-a acoperit; ca plumbul s-au afundat în adâncimea apelor. Cine este ca Tine între dumnezei, Doamne? Cine este ca Tine: minunat în sfințenie, bogat în fapte de laudă și făcător de minuni? Tu Ți-ai întins mâna dreaptă, și i-a înghițit pământul. Prin îndurarea Ta, Tu ai călăuzit și ai izbăvit poporul acesta, iar prin puterea Ta îl îndrepți spre locașul sfințeniei Tale. Popoarele vor afla lucrul acesta și se vor cutremura: îi apucă groaza pe filisteni, se înspăimântă căpeteniile Edomului și un tremur îi apucă pe războinicii lui Moab. Toți locuitorii Canaanului leșină de la inimă. Îi vor apuca teama și spaima; iar văzând măreția brațului Tău, vor sta muți ca o piatră până va trece poporul Tău, Doamne! Până va trece poporul pe care Ți l-ai răscumpărat. Tu îi vei aduce și-i vei așeza pe muntele moștenirii Tale, în locul pe care Ți l-ai pregătit ca locaș, Doamne, la Templul pe care mâinile Tale l-au întemeiat, Doamne! Și Domnul va împărăți în veac și în veci de veci. Căci caii lui Faraon, carele și călăreții lui au intrat în mare, și Domnul a adus peste ei apele mării, dar copiii lui Israel au mers ca pe uscat prin mijlocul mării.” Maria, prorocița, sora lui Aaron, a luat în mână o timpană și toate femeile au venit după ea cu timpane și jucând. Maria le răspundea copiilor lui Israel: „Cântați-I Domnului, căci Și-a arătat slava: a năpustit în mare cal și călăreț.”

Exodul 15:1-21 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)

Atunci Moise și israelienii au cântat acest cântec lui Iahve: „Voi cânta lui Iahve; pentru că Și-a demonstrat gloria, aruncând cu mare forță în mare atât pe cal, cât și pe călăreț. Iahve este forța de care beneficiez și tema cântecului meu. El a devenit salvarea mea! Acesta este Dumnezeul meu pe care Îl voi lăuda. El este Dumnezeul tatălui meu; și pe El Îl voi glorifica. Dumnezeu(l nostru) este un mare învingător în războaie; numele Lui este Iahve. El a aruncat în mare carele faraonului și armata lui. Comandanții faimoși ai (armatei) lui s-au înecat în Marea Roșie! I-au acoperit apele adânci. S-au prăbușit în adânc ca o piatră. Doamne, dreapta Ta are o excepțională forță. Această dreaptă a Ta, Doamne, i-a distrus pe dușmani. Ai culcat la pământ pe dușmani cu faima maiestății Tale; și Ți-ai declanșat mânia care i-a consumat (arzând) ca pe niște paie. La suflarea nărilor Tale, s-au adunat apele. Cantități mari de ape s-au ridicat ca un zid. Apele de la mare adâncime s-au închegat în mijlocul mării. Dușmanul își zicea: «Îi voi urmări și îi voi ajunge. Voi împărți prada; îmi voi satisface dorința cu privire la ei. Îmi voi scoate sabia; și mă va ajuta mâna mea să devin stăpânul lor.» Dar când Tu ai acționat cu suflarea Ta, i-a acoperit marea! S-au dus ca plumbul în partea cea mai adâncă a apelor. Care dintre (celelalte) zei(tăți ale celorlalte popoare) este ca Tine, Doamne? Cine este atât de glorios ca Tine în sfințenie? Și cine (mai) impune (ca Tine) respectul prin faimoasele minuni (deja) făcute? Ți-ai întins mâna dreaptă; și (atunci) i-a înghițit pământul. Prin bunătatea Ta, Ți-ai condus poporul pe care l-ai răscumpărat. Prin acțiunile Tale, Tu l-ai ghidat spre sfântul loc de odihnă. Popoarele vor începe să tremure când vor auzi (ce s-a întâmplat). Locuitorii Filistiei se vor cutremura. Conducătorii Edomului se vor teme. Vor fi afectați de tremur toți conducătorii Moabului. Toți locuitorii Canaanului se vor topi de frică. Va veni teroarea împotriva lor și vor fi speriați. Din cauza faimei brațului Tău, vor sta muți ca o piatră până va trece poporul Tău, Iahve; până va ajunge dincolo de ei poporul pe care l-ai câștigat. Tu îl vei aduce și îl vei planta pe muntele moștenirii Tale. Acela este teritoriul pe care Tu, Iahve, Ți l-ai pregătit ca locuință; și el va fi locul pe care mâinile Tale, Stăpâne, l-au făcut. Iahve va guverna pentru totdeauna!” Când caii, carele și călăreții faraonului au intrat în mare, Iahve a adus înapoi apele mării peste ei. Dar israelienii au mers prin mare ca pe (un) pământ uscat! Apoi profetesa Miriam care era sora lui Aaron, a luat în mână o tamburină; și toate femeile au venit după ea având tamburine în mâini și dansând. Miriam le zicea în versurile cântecului ei: „Cântați lui Iahve, pentru că Și-a demonstrat gloria! I-a aruncat cu forță în mare pe cal și pe călăreț!”

Exodul 15:1-21 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)

Moise și tot poporul lui, Cântară-un cântec Domnului. Ei ziseră: „Lui Dumnezeu, Avem să Îi cântăm, mereu, Căci slava, El Și-a arătat: Apele mări-a revărsat, Înecând cal și călăreț. Domnul este cel mai de preț. Domnul este tăria mea, Temeiul care-l vor avea Cântările ce-am să le cânt, Care de laudă doar sânt. El este Cel ce m-a scăpat – E Domnul meu, adevărat. Pe El, am să-L laud, mereu. El, Domn îi e, tatălui meu, Și-L preamăresc, neîncetat. El e războinic ne-nfricat Și, „Domnul”, e numele Lui. El, oastea Faraonului Și-ntreg convoiul său de care, Le-a prins și le-a zvârlit în mare. Toți călăreții – încercați, Aleși, destoinici – înecați Au fost, de-a Mării Roșii ape. Nici unul n-a putut să scape, Căci valul i-a acoperit. Ca piatra, ei s-au prăbușit, În fundul apei, de îndat’, Iar dreapta Ta și-a arătat, Doamne, tăria. I-a zdrobit Pe toți vrăjmașii, negreșit. Mărimea măreției Tale, Îi spulberă din a Ta cale, Pe toți cei cari vrăjmași Îți sânt, Când îi trântești Tu, la pământ. Mânia-Ți se dezlănțuiește Și-ndată, ea îi mistuiește, Ca pe o trestie uscată. Apa a fost învolburată, A Tale nări când au suflat: S-a-ngrămădit, s-a ridicat Și ca un zid – de netrecut – Talazurile s-au făcut. Valuri, apoi, în largul zării, S-au închegat, pe-ntinsul mării. Vrăjmașu-a zis: „Îi urmăresc! Am să-i ajung și-am să-i lovesc Și mă voi răzbuna. Apoi, Împart și prada de război. Cu sabia am să-i lovesc, Cu mâna mea îi nimicesc!” Dar cu suflarea-Ți, ai suflat Și-n mare, el s-a înecat. Apa, pe toți, i-a înghițit. Ca plumbul, ei s-au prăbușit, În hăul de sub unda ei. Cine e – între dumnezei – Asemeni Ție, Doamne? Cine E minunat – la fel ca Tine – Precum ești Tu-n sfințenia Ta? Și cine se va arăta Ca Tine-n fapte, de bogat, Cari demne sunt de lăudat? Ca Tine, cine e, în stare, Minuni, ca să mai facă, oare? Când dreapta Ta, Tu Ți-ai întins, Pământu-ndată i-a cuprins – Și i-a-nghițit – într-o clipită. Prin îndurarea Ta vădită, Poporul l-ai călăuzit Și astfel, Tu l-ai izbăvit. Puterea Ta-l poartă pe-o cale Spre-un loc ce-i al sfințeniei Tale, Pe cari, anume, l-ai gătit. Curând afla-vor, negreșit – Aceste lucruri minunate – Popoarele. Cutremurate, Atuncea, ele au să fie Și-o mare groază va să vie Pe Filisteni. Înspăimântați Vor fi cei, în Edom, aflați. Vor fi cuprinși de-un tremur mare Războinicii pe cari îi are Moabul. Cei ce locuiesc, Astăzi, în Canaan, simțesc Cum de la inimă le vine Un rău ce-i face să leșine. Cu toți vor fi înspăimântați – De teamă, fi-vor apucați. Văzându-Ți măreția Ta, Muți – ca o piatră – ei vor sta, Până va trece-al Tău popor, Pe care, Tu, biruitor, Ție Ți l-ai răscumpărat. Apoi, îl vei fi așezat, Pe al Tău munte, căci va sta, Mereu, în moștenirea Ta, Pe-un loc pe care l-ai găsit Că este cel mai potrivit Pentru al Tău locaș. Va sta, La Templul pe cari mâna Ta, O Doamne, l-a întemeiat! Și Domnul fi-va împărat, Acum, și-n veacul veacului. Toți caii Faraonului, Cu călăreți și-ale lui care, După ce au intrat în mare, Domnul – ca nimeni să nu scape – A pus ca ale mării ape Să-nghită totul, imediat, În hăul lor întunecat. În schimb, fiii lui Israel, Scăpați au fost, de la măcel, Căci ei, prin mare, au umblat La fel cum umbli pe uscat.” A lui Aron soră, Maria, Ca să-și arate bucuria, Atunci, în mână a luat, Iute-o timpană și-a cântat. Femeile, când au zărit-o, În mare grabă-au însoțit-o. Timpane-n mâini, ele, purtând, Au mers pe urma ei, jucând. Maria răspundea astfel, Copiilor lui Israel: „Lui Dumnezeu, neîncetat Cântați-I, căci Și-a arătat Slava, și-a năpustit, în mare, Și cai și călăreți și care.”

Exodul 15:1-21 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)

Atunci Moise și fiii lui Israél au cântat Domnului cântarea aceasta. Ei au zis: „Voi cânta Domnului, căci cu mărire s-a preamărit. Cal și călăreț în mare i-a aruncat. Puterea mea și cântarea mea este Domnul și el a fost mântuirea mea: acesta este Dumnezeul meu: pe el îl voi lăuda; [El este] Dumnezeul tatălui meu: pe el îl voi preaînălța. Domnul este un războinic: Domnul este numele lui. Carele lui Faraón și cei puternici ai lui le-a aruncat în mare; cei aleși lui s-au afundat în Marea Roșie. Adâncurile i-au acoperit, s-au cufundat în adânc ca o piatră. Dreapta ta, Doamne, s-a glorificat prin putere; dreapta ta, Doamne, l-a doborât pe dușman. Prin mărimea maiestății tale l-ai distrus pe cel care s-a ridicat împotriva ta, ți-ai dezlănțuit mânia și l-ai mistuit ca pe paie. La suflarea nărilor tale, s-au ridicat apele, au stat talazurile ca un zid și s-au închegat adâncurile în inima mării. Dușmanul zicea: «Voi urmări, voi ajunge, voi împărți prada și-mi voi îndestula sufletul de el. Îmi voi scoate sabia și-i va moșteni mâna mea!». Tu ai suflat cu suflarea ta: l-a acoperit marea; s-au scufundat ca plumbul în apele profunde. Cine este ca tine între dumnezei, Doamne? Cine este ca tine, minunat în sfințenie, înfricoșător, care săvârșești fapte minunate? Ți-ai întins dreapta și i-a înghițit pământul. Prin îndurarea ta ai călăuzit poporul acesta pe care l-ai răscumpărat; l-ai condus cu puterea ta spre lăcașul sfințeniei tale. Au auzit popoarele și s-au cutremurat; groaza i-a cuprins pe locuitorii din Filisteea. Atunci s-au îngrozit căpeteniile din Edóm, pe puternicii din Moáb i-a cuprins tremurul; s-au înmuiat toți locuitorii din Canaán. Au căzut peste ei frica și groaza; de măreția brațului tău, au încremenit ca piatra până când a trecut poporul tău, Doamne! Până când a trecut poporul acesta pe care l-ai dobândit. Tu îi vei duce și-i vei sădi pe muntele moștenirii tale, locul în care locuiești, pe care l-ai făcut tu, Doamne, un sanctuar, Doamne, pe care l-au întemeiat mâinile tale! Domnul va domni în veci și pentru totdeauna”. Căci caii lui Faraón, carele și călăreții lui au intrat în mare și Domnul a făcut să se întoarcă peste ei apele mării; fiii lui Israél au mers pe uscat prin mijlocul mării. Míriam, profetesa, sora lui Aaròn, a luat în mână tamburina și toate femeile au ieșit după ea cu tamburine și dansuri. Míriam intona în fața lor

Exodul 15:1-21 Noua Traducere Românească (NTR)

Atunci Moise și fiii lui Israel au cântat această cântare DOMNULUI. Ei au zis: „Voi cânta DOMNULUI, căci S-a înălțat cu multă glorie. I-a năpustit în mare pe cal și pe călăreț. DOMNUL este puterea și cântarea mea. El a devenit eliberarea mea. Acesta este Dumnezeul meu și Îl voi lăuda, este Dumnezeul tatălui meu și Îl voi înălța. DOMNUL este un războinic; Numele Lui este DOMNUL. El a aruncat în mare carele lui Faraon și armata lui. Căpeteniile lui alese s-au înecat în Marea Roșie. Ape adânci i-au acoperit; au coborât în adâncuri ca o piatră. Dreapta Ta, DOAMNE, este măreață în putere, dreapta Ta, DOAMNE, l-a zdrobit pe dușman. Cu măreția maiestății Tale, i-ai doborât pe cei ce s-au ridicat împotriva Ta, Ți-ai dezlănțuit mânia, care i-a ars ca pe o miriște. La suflarea nărilor Tale, apele s-au adunat, puhoaiele de ape s-au ridicat ca un zid, adâncurile s-au închegat în inima mării. Dușmanul își zicea: «Îi voi urmări, îi voi ajunge. Voi împărți prada; îmi voi împlini dorința cu privire la ei. Îmi voi scoate sabia și mâna mea va pune stăpânire pe ei». Însă când Tu ai suflat cu suflarea Ta, marea i-a acoperit. S-au afundat ca plumbul, în apele mărețe. Cine este ca Tine între dumnezei, DOAMNE? Cine este ca Tine, glorios în sfințenie, de temut în cântări de laudă și înfăptuitor de minuni? Ți-ai întins mâna dreaptă, și pământul i-a înghițit. Prin îndurarea Ta ai condus poporul acesta pe care l-ai răscumpărat; prin puterea Ta l-ai călăuzit spre Locuința Ta cea sfântă. Popoarele vor auzi și vor tremura; îi va apuca groaza pe locuitorii Filistiei. Atunci căpeteniile Edomului se vor îngrozi; un cutremur îi va cuprinde pe conducătorii Moabului. Toți locuitorii Canaanului se vor topi de spaimă. Spaima și groaza vor cădea peste ei. Datorită măreției brațului Tău, vor amuți ca o piatră, până va trece poporul Tău, DOAMNE, până va trece poporul pe care l-ai răscumpărat. Tu îi vei aduce și-i vei planta pe muntele moștenirii Tale, Locul șederii Tale, pe care Tu, DOAMNE, l-ai făcut, Sfântul Lăcaș, Stăpâne, pe care mâinile Tale l-au întemeiat. DOMNUL va domni în veci de veci!“. Când caii, carele și călăreții lui Faraon au intrat în mare, DOMNUL a adus înapoi apele mării peste ei. Însă fiii lui Israel au mers pe pământ uscat prin mijlocul mării. Apoi profetesa Miriam, sora lui Aaron, a luat o tamburină în mână și toate femeile au ieșit după ea, având tamburine și dansând. Miriam le cânta: „Cântați DOMNULUI, căci S-a înălțat cu multă glorie. I-a năpustit în mare pe cal și pe călăreț“.

Exodul 15:1-21 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)

Atunci, Moise și copiii lui Israel au cântat Domnului cântarea aceasta. Ei au zis: „Voi cânta Domnului, căci Și-a arătat slava: A năpustit în mare pe cal și pe călăreț. Domnul este tăria mea și temeiul cântărilor mele de laudă: El m-a scăpat. El este Dumnezeul meu: pe El Îl voi lăuda. El este Dumnezeul tatălui meu: pe El Îl voi preamări. Domnul este un războinic viteaz: Numele Lui este Domnul. El a aruncat în mare carele lui Faraon și oastea lui; Luptătorii lui aleși au fost înghițiți în Marea Roșie. I-au acoperit valurile Și s-au coborât în fundul apelor, ca o piatră. Dreapta Ta, Doamne, și-a făcut vestită tăria; Mâna Ta cea dreaptă, Doamne, a zdrobit pe vrăjmași. Prin mărimea măreției Tale, Tu trântești la pământ pe vrăjmașii Tăi; Îți dezlănțui mânia Și ea-i mistuie ca pe o trestie. La suflarea nărilor Tale, s-au îngrămădit apele, S-au ridicat talazurile ca un zid Și s-au închegat valurile în mijlocul mării. Vrăjmașul zicea: ‘Îi voi urmări, îi voi ajunge, Voi împărți prada de război; Mă voi răzbuna pe ei, Voi scoate sabia și-i voi nimici cu mâna mea!’ Dar Tu ai suflat cu suflarea Ta Și marea i-a acoperit; Ca plumbul s-au afundat În adâncimea apelor. Cine este ca Tine între dumnezei, Doamne? Cine este ca Tine minunat în sfințenie, Bogat în fapte de laudă Și făcător de minuni? Tu Ți-ai întins mâna dreaptă, Și i-a înghițit pământul. Prin îndurarea Ta, Tu ai călăuzit Și ai izbăvit pe poporul acesta, Iar prin puterea Ta îl îndrepți Spre locașul sfințeniei Tale. Popoarele vor afla lucrul acesta și se vor cutremura: Apucă groaza pe filisteni, Se înspăimântă căpeteniile Edomului Și un tremur apucă pe războinicii lui Moab. Toți locuitorii Canaanului leșină de la inimă. Îi va apuca teama și spaima; Iar văzând măreția brațului Tău, Vor sta muți ca o piatră, Până va trece poporul Tău, Doamne! Până va trece Poporul pe care Ți l-ai răscumpărat. Tu îi vei aduce și-i vei așeza pe muntele moștenirii Tale, În locul pe care Ți l-ai pregătit ca locaș, Doamne, La Templul pe care mâinile Tale l-au întemeiat, Doamne! Și Domnul va împărăți în veac și în veci de veci. Căci caii lui Faraon, carele și călăreții lui au intrat în mare, Și Domnul a adus peste ei apele mării; Dar copiii lui Israel au mers ca pe uscat prin mijlocul mării.” Maria, prorocița, sora lui Aaron, a luat în mână un timpan și toate femeile au venit după ea cu timpane și jucând. Maria răspundea copiilor lui Israel: „Cântați Domnului, căci Și-a arătat slava: A năpustit în mare pe cal și pe călăreț.”