Iacov 1:19-27
Iacov 1:19-27 Română Noul Testament Interconfesional 2009 (BINT09)
Înţelegeţi, iubiţii mei fraţi: orice om să fie gata să asculte şi să nu se grăbească să vorbească sau să se mânie, pentru că mânia omului nu înfăptuieşte dreptatea lui Dumnezeu. De-aceea, lăsând deoparte orice murdărie şi revărsare a răutăţii, primiţi cu blândeţe cuvântul sădit în voi, care are putere să vă mântuiască sufletele. Împliniţi cuvântul, nu fiţi numai ascultători ai lui, înşelându-vă singuri. Căci dacă cineva este ascultător al cuvântului şi nu-l împlineşte, se aseamănă omului care îşi priveşte chipul în oglindă; s-a privit, a plecat şi-ndată a uitat cum era. Dar cine a privit spre legea desăvârşită a libertăţii şi a stăruit în ea, făcându-se nu numai un ascultător care uită, ci un împlinitor al ei cu fapta, acesta va fi fericit în ceea ce va face. Dacă i se pare cuiva că este evlavios, dar nu-şi înfrânează limba, îşi înşeală inima, evlavia lui este zadarnică. Evlavia curată şi neîntinată înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este aceasta: să ai grijă de orfani şi de văduve în necazul lor şi să te păzeşti nepătat de lume.
Iacov 1:19-27 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
De aceea, preaiubiții mei frați, fiecare om să fie grăbit la auzire, încet la vorbire, încet la furie; Fiindcă furia unui om nu lucrează dreptatea lui Dumnezeu. De aceea puneți deoparte toată murdăria și revărsarea răutății și primiți cu blândețe cuvântul altoit, care este în stare să vă salveze sufletele. Fiți așadar înfăptuitori ai cuvântului și nu doar ascultători ai lui, înșelându-vă pe voi înșivă. Pentru că dacă vreunul este ascultător al cuvântului și nu înfăptuitor, el este asemănător unui om care își privește fața naturală în oglindă; Fiindcă se privește pe sine însuși și pleacă și uită imediat ce fel de om era. Dar oricine privește cu atenție în legea desăvârșită a libertății și continuă în ea, el, nefiind un ascultător uituc, ci un înfăptuitor al faptei, acesta va fi binecuvântat în fapta lui. Dacă cineva printre voi pare să fie religios și nu își înfrânează limba, ci își înșală inima, religia acestuia este deșartă. Religia pură și neîntinată înaintea lui Dumnezeul și Tatăl este aceasta: A cerceta pe cei fără tată și văduve în nenorocirea lor, și a se ține pe sine însuși nepătat de lume.
Iacov 1:19-27 Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2024 (EDCR)
Să știți, preaiubiții mei frați: orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire și zăbavnic la mânie, căci mânia omului nu ajută la îndeplinirea dreptății lui Dumnezeu. De aceea, lepădați orice necurăție și orice revărsare de răutate și primiți cu blândețe Cuvântul sădit în voi, care vă poate mântui sufletele! Fiți împlinitori ai Cuvântului, nu numai ascultători care se înșală singuri. Căci, cine aude Cuvântul și nu-l împlinește seamănă cu un om care își privește chipul într-o oglindă și, după ce s-a privit, pleacă și uită îndată cum era. Dar cine își va adânci privirile în legea desăvârșită, care este legea libertății, și va stărui în ea nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în ceea ce face. Dacă cineva crede că este religios, dar nu-și ține în frâu limba, ci își înșală inima, religiozitatea unui astfel de om este zadarnică. Religiozitatea curată și neîntinată înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este aceasta: să-i cercetăm pe orfani și pe văduve în necazurile lor și să ne păzim neîntinați de lume.
Iacov 1:19-27 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)
Știți bine lucrul acesta, preaiubiții mei frați! Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la mânie, căci mânia omului nu lucrează neprihănirea lui Dumnezeu. De aceea lepădați orice necurăție și orice revărsare de răutate și primiți cu blândețe Cuvântul sădit în voi, care vă poate mântui sufletele! Fiți împlinitori ai Cuvântului, nu numai ascultători, înșelându-vă singuri! Căci, dacă ascultă cineva Cuvântul și nu-l împlinește cu fapta, seamănă cu un om care își privește fața firească într-o oglindă și, după ce s-a privit, pleacă și uită îndată cum era. Dar cine își va adânci privirile în legea desăvârșită, care este legea slobozeniei, și va stărui în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui. Dacă crede cineva că este religios, și nu-și înfrânează limba, ci își înșală inima, religia unui astfel de om este zadarnică. Religia curată și neîntinată înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să-i cercetăm pe orfani și pe văduve în necazurile lor și să ne păzim neîntinați de lume.
Iacov 1:19-27 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
Dragii mei frați, înțelegeți bine acest lucru: fiecare om trebuie să se grăbească mai bine să asculte decât să vorbească sau să se mânie; pentru că mânia omului nu produce dreptatea lui Dumnezeu. Astfel, să eliminați orice impuritate morală, orice răutate care are tendința să (vă) domine; și acceptați cu blândețe Cuvântul care a fost sădit în voi. Această decizie vă poate salva sufletele! Nu fiți doar ascultători ai Cuvântului, înșelându-vă pe voi înșivă; ci puneți în practică învățăturile lui. Acela care ascultă dar nu face așa cum a auzit, seamănă cu un om care își privește fața în oglindă. După ce a plecat de la oglindă, uită ce i-a arătat ea despre el. Dar cel care studiază cu atenție și în mod perseverent legea perfectă care este Legea libertății, reținând conținutul ei pentru a-l pune în practica vieții, va fi un om fericit în tot ce face. Cine se consideră religios dar nu își poate controla limba, se înșală. El este un om care are o religie inutilă. Religia considerată de Dumnezeu ca fiind curată și neafectată de ceva negativ, constă (în practică) în grija acordată orfanilor și văduvelor, în timp ce te ferești de influența rea a lumii.
Iacov 1:19-27 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)
Lucrul acesta îl știți bine, Dragii mei frați, dar, vreau a ține Minte, un lucru: fiecare Să fie iute-n ascultare; Încet în vorbe să mai fie, Și-apoi, zăbavnic la mânie; Căci omul – în mânia lui – Nu e pe placul Domnului, Iar sub a ei înrâurire, Nu va lucra-n neprihănire. Deci, orișice necurăție, Vreau, lepădată, ca să fie, Din sânul vostru, după care, Scăpați de orice revărsare De răutate, și primiți, Doar cu blândețe și smeriți, Cuvântul ce a fost sădit, În voi, și care, negreșit, Pătrunde în a voastră fire, Ca să v-aducă mântuire. Aveți Cuvântul Domnului: Fiți deci, împlinitorii Lui, Căci dacă doar Îl ascultați, Să știți, că singuri, vă-nșelați; De-aceea, fiți împlinitori Și nu numai ascultători. Dacă ascultă cineva, Cuvântul, și-apoi, altceva, Nu face – deci, nu-L împlinește, Prin fapte – se asemuiește Cu cel care o să privească, Văzundu-și fața lui firească, Într-o oglindă, iar apoi, Când se întoarce înapoi Și pleacă, va uita, îndată, De felu-n care, ea arată. Însă, acel ce-și adâncește Privirea și-apoi stăruiește În legea cea desăvârșită Care ne este dăruită – A slobozeniei, fraților – Fără a fi ascultător, Uituc – pentru că dovedește, Prin fapte, că o împlinește – Acela fi-va fericit, În lucrul său, necontenit. Dacă se crede cineva, Că e religios, cumva, Dar limba nu și-o stăpânește, Prin faptu-acela, dovedește Că el, în inimă, se-nșală, Pentru că, fără îndoială, Zadarnică-i – vă pot a spune – Întreaga lui religiune. Religiunea cea curată, Plăcută și neîntinată, În fața Domnului Cel care, Tată, ne e, la fiecare, Este ca noi să cercetăm Orfanii, să le ajutăm Pe văduve și-apoi să știm Ca, ne-ntinați, să ne păzim.”
Iacov 1:19-27 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)
Să știți, frații mei iubiți: fiecare om să fie prompt la ascultare, încet la vorbire și lent la mânie, pentru că mânia omului nu împlinește dreptatea lui Dumnezeu. De aceea, lăsați la o parte orice murdărie și toată răutatea; primiți cu blândețe cuvântul care a fost sădit în voi și care poate mântui sufletele voastre. Căutați să împliniți cuvântul, nu numai să-l ascultați, înșelându-vă pe voi înșivă, pentru că dacă cineva ascultă cuvântul și nu-l împlinește, se aseamănă cu omul care își privește propria față în oglindă: s-a privit pe sine, a plecat și a uitat îndată cum era. Dacă cineva privește cu atenție la legea desăvârșită a libertății și rămâne în ea, nu o ascultă ca apoi să o uite, ci ca să o pună în practică. Astfel, acesta va fi fericit în lucrarea sa. Dacă cineva crede că este religios, dar nu-și stăpânește limba, din contra își înșală inima, religiozitatea lui este zadarnică. Religiozitatea curată și fără pată înaintea lui Dumnezeu și a Tatălui este aceasta: a-i vizita pe orfani și pe văduve în necazurile lor și a se păstra nepătați de lume.
Iacov 1:19-27 Noua Traducere Românească (NTR)
Frații mei preaiubiți, să știți aceste lucruri: orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire și încet la mânie; căci mânia omului nu produce dreptatea lui Dumnezeu. De aceea, dați la o parte orice necurăție și orice revărsare de răutate și primiți cu blândețe Cuvântul sădit în voi, care are putere să vă mântuiască sufletele. Fiți împlinitori ai Cuvântului, și nu doar ascultători, înșelându-vă singuri. Căci, dacă cineva este ascultător al Cuvântului, dar nu și împlinitor, atunci el se aseamănă cu un om care-și privește propria față într-o oglindă: s-a privit, a plecat și a uitat imediat cum era. Însă cel ce-și apleacă privirea în legea desăvârșită – legea libertății – și perseverează în ea, devenind nu un ascultător uituc, ci un împlinitor prin faptă, acela va fi fericit în lucrarea lui. Dacă cineva crede că este religios, dar nu-și ține în frâu limba, înșelându-și astfel inima, religia lui este inutilă. Religia curată și neîntinată înaintea lui Dumnezeu Tatăl este aceasta: să-i vizitezi pe orfani și pe văduve în necazul lor și să te păstrezi pe tine însuți neîntinat de lume.
Iacov 1:19-27 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
Știți bine lucrul acesta, preaiubiții mei frați! Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la mânie, căci mânia omului nu lucrează neprihănirea lui Dumnezeu. De aceea lepădați orice necurăție și orice revărsare de răutate și primiți cu blândețe Cuvântul sădit în voi, care vă poate mântui sufletele. Fiți împlinitori ai Cuvântului, nu numai ascultători, înșelându-vă singuri. Căci, dacă ascultă cineva Cuvântul și nu-l împlinește cu fapta, seamănă cu un om care își privește fața firească într-o oglindă și, după ce s-a privit, pleacă și uită îndată cum era. Dar cine își va adânci privirile în legea desăvârșită, care este legea slobozeniei, și va stărui în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui. Dacă crede cineva că este religios și nu-și înfrânează limba, ci își înșală inima, religia unui astfel de om este zadarnică. Religia curată și neîntinată înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să cercetăm pe orfani și pe văduve în necazurile lor și să ne păzim neîntinați de lume.
