San Mateo 21

21
Ri xbanatüj tok ri Jesús xapon-apu chunakaj ri tinamit Jerusalén y tok xoc-apu
1Y ri Jesús, ri rachibila' y ri ch'aka chic vinük ye benük chirij, nakaj chic c'a yec'o-vi-apu chin ri tinamit Jerusalén. Chiri' chic c'a pa tinamit Betfagé yec'o-vi, ri c'o-apu chuvüch ri juyu' rubini'an Olivos. Y xpu'u c'a ri Jesús xerutük c'a e ye ca'i' rachibila'. 2Rija' xbij c'a e cheque: Quixbiyin-apu chupan la vit tinamit la nitz'et-apu chila', y ja yan ri nyixoc-apu, jari' nivil jun alaj burro c'o chiri' riq'uin ri rute'. Tisolo-pe ri te'ej y que'ic'ama-pe chi ca'i' chuve. 3Y si c'o c'a ri nbin-pe chive achique nc'atzin-vi que nye'ic'ün-pe, tibij c'a chin: Nc'atzin chin ri Ajaf, pero chanin nyeberujacha' chic can, tibij can, xbix-e cheque roma ri Jesús.
4Nbanatüj na vi c'a cachi'el ri tz'iban can roma ri jun ri xk'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can. Ri rutz'iban c'a can rija', nbij:
5Tiya' c'a rutzijol cheque ri ye richin chic ri tinamit rubini'an Sión,
que ri qui-rey jare' petenük.
Ri qui-rey nuch'utinirsaj vi c'a ránima.
Y rija' tz'uyul-pe chirij jun burro.
Chirij vi c'a jun alaj burro tz'uyul-vi-pe rija'.
Ri alaj burro ral c'a jun samajel chico.
Quiri' c'a ri tz'iban can.
6Y ri ca'i' achibila' xebe c'a, y xquibün-vi ri bin-e cheque roma ri Jesús. 7Xquic'ün c'a pe ri alaj burro rachibilan ri rute', chin ri Jesús. C'ateri' ri achibila' xquirip-e ri quitziek ri cachi'el coton chiquij ri ca'i' chico ri', richin que ri Jesús ntz'uye' c'a e. 8Y ri ye benük chirij ri Jesús juis vi ye q'uiy. Y jubama conojel cheque rije' ri xquiriq'uila' ri quitziek ri cachi'el coton pa rubey ri Jesús richin que nquiya' ruk'ij. Y ch'aka chic vinük richin que nquiya' chuka' ruk'ij ri Jesús xebequic'amala-pe ruk'a' tak che' richin nquivek, richin que nquiric' pa rubey. Y quiri' c'a nquibanala' ye benük. 9Y ri vinük ri ye nabey chuvüch ri Jesús y ri yec'o can chirij, riq'uin c'a ronojel cuchuk'a' nquibij: ¡Matiox que petenük ri ruxquin-rumam can ri rey David! ¡Que ri Ajaf Dios nbün ta bendecir rija! ¡Petenük c'a pa rubi' ri Ajaf Dios! ¡Matiox chin ri Dios ri c'o chila' chicaj! nquibij c'a.
10Jac'a tok ri Jesús ntoc-apu pa tinamit Jerusalén, xepu'u c'a ri vinük y xquimol-qui' chanin chutz'etic ri Jesús. Y ri vinük ri' nquibila' c'a: ¿Achique c'a achi re'? nquibij.
11Pero yec'o c'a ri xebin: Re' jare' ri Jesús, ri nk'alajrisan ri nbix chin roma ri Dios. Rija' aj pa tinamit Nazaret, tinamit ri c'o chiri' pa ruch'ulef Galilea, nquibij c'a.
Tok ri Jesús xerokotala-pe ri c'ayinela' y ri lok'onela' pa racho ri Dios
12Y ri Jesús xapon c'a pa racho ri Dios ri c'o pa tinamit Jerusalén. Y roma xutz'et que cachi'el c'ayibül quibanun ri vinük chin, xerokotaj c'a pe conojel, chi c'ayinel chi lok'onel. Y cheque ri jaloy-ruvüch tumin, xerutec'mayila' ri qui-mesas. Y quiri' chuka' xbün can cheque ri quich'acat ri c'ayinel palomas. 13Ri Jesús xbij c'a cheque ri vinük ri': Chupan ri rutzij ri Dios ri tz'iban can, nbij que ri vacho, jay richin oración. Jac'a rix xa cachi'el quijul elek'oma' ibanun chin, xbij ri Jesús cheque.
14Y tok ri Jesús c'o c'a pa racho ri Dios, yec'o c'a vinük ye moyi' y yec'o chuka' ri man nyetiquer tüj nyebiyin roma ri ye jetz', ri xe'apon riq'uin rija', richin ta nyeruc'achojrisaj-e. Y rija' quiri' c'a ri xbün. Xeruc'achojrisaj-e. 15Jac'a ri más nimalüj tak sacerdotes y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés xpu'u coyoval, roma ri Jesús q'uiy milagros ri nyerubanala', y roma chuka' ri ac'uala' riq'uin c'a cuchuk'a' nquibila' chiri' chi racho ri Dios: ¡Matiox que xka-pe ri ruxquin-rumam can ri David! nquibij. Y jari' xyacon coyoval. 16Xepu'u ri más nimalüj tak sacerdotes y ri achi'a' etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés, xquibij c'a chin ri Jesús: ¿Navac'axaj c'a ri nyetajin chubixic ri ac'uala'? xquibij.
Y xpu'u ri Jesús xbij cheque ri achi'a' ri': Ja', ninvac'axaj. Y rix ¿man itz'eton tüj chupan ri rutzij ri Dios ri nbij-vi, que ri ketzij nyeyo'on ruk'ij ri Dios ja ri ac'uala' y ri c'a nyetz'uman vi? xbij ri Jesús cheque ri achi'a' ri'.
17Y ri Jesús xeruya' c'a can chiri' ri achi'a' ri'. Rija' xel-e pa tinamit Jerusalén y xbe c'a pa tinamit Betania. Chiri' c'a xbe-vi richin xbe'uxlan can ri jun ak'a' ri', rachibilan ri rachibila'.
Tok ri Jesús xbij chin ri che' higuera que man jun bey chic nvachin
18Y cumaj ruca'n k'ij, tok quitz'amon bey richin nyetzolij pa tinamit Jerusalén, ri Jesús nnum rupan. 19Y tok ye benük, rija' xutz'et c'a jun che' higuera xquil chunakaj ri bey. Xbe-apu chuxe' chucanoxic ruvüch, pero xa man jun vit ruvüch c'o, xa ruyon ruxak. Jari' tok ri Jesús xch'o chin ri che' y xbij c'a: Man jun bey chic c'a navachin.
Y ri che' higuera ri' xchaki'j-vi-ka. 20Tok ri rachibila' ri Jesús xquitz'et que chaki'j chic ri che' higuera, xquibila' chiquivüch: ¡Chanin comi xchaki'j-ka ri higuera re'! nquibij c'a.
21Xpu'u ri Jesús xbij c'a cheque: Ketzij ninbij chive: Si rix niyo'on ivánima y chuka' man npu'u tüj pan ivánima colope' xa man nbanatüj tüj re', nyixtiquer c'a nibün quere' chin jun che' higuera. Y c'o ta nojibül más nimak' ri nyixtiquer nibün, que chuvüch ri jun re'. Nyixtiquer ta nibij chin ri juyu' re' que tel-e chere' y tic'o chupan ri mar, y quiri' ta ri nbanatüj. 22Ronojel vi c'a ri nic'utuj chin ri Dios riq'uin ronojel ivánima, nic'ul-vi.
Yec'o ri nyec'utun chin ri Jesús que achique xyo'on autoridad pa ruk'a'
23Y tok ri Jesús c'o chic pa racho ri Dios y nuc'ut chic ri rutzij ri Dios chiquivüch ri vinük, ri más nimalüj tak sacerdotes y ri rajatük tak achi'a' ri juis quik'ij chiquicojol ri vinük, xe'apon-apu riq'uin y xquic'utuj c'a chin ri Jesús: ¿Achique xyo'on autoridad pan ak'a' richin xe'avokotaj-e ri vinük c'ayinela' pa racho ri Dios? ¿Y achique chuka' yoyon k'ij chave richin que q'uiy ri nye'abanala' chiquicojol ri vinük? xquibij chin.
24Xpu'u ri Jesús xbij c'a cheque ri achi'a' ri': Yin c'o c'a chuka' jun ri ninjo' ninc'utuj chive, y riq'uin c'a nibij chuve re', yin chuka' ninbij chive achique yoyon autoridad pa nuk'a' richin nyenbanala' quere'. 25Y jari' tok ri Jesús xuc'utuj c'a: ¿Ri Juan xtak-pe roma ri Dios richin xerubün bautizar ri vinük? ¿O xa vinük xebin chin que tubana' quiri'? xbij ri Jesús.
Y ri más nimalüj tak sacerdotes y ri rajatük tak achi'a' ri c'o quik'ij xquibila' c'a chiquivüch: ¿Achique c'a nkabij chin ri Jesús vocomi? xquibij-ka. Roma si nkabij que ri Juan ja ri Dios ri takayon-pe richin, ri Jesús nbij c'a cheke que achique c'a roma tok man xitakej tüj. 26Y si nkabij que xa vinük xebin chin ri Juan que tubana' quiri', c'ayuf cheke roj, roma ri vinük nyecatüj chikij. Roma conojel vinük quiniman-vi que ri Juan xuk'alajrisaj-vi ri xbix chin roma ri Dios, xquibij c'a ka chiquivüch.
27Y xquibij-apu c'a chin ri Jesús: Roj man ketaman tüj, xquibij-apu.
Y ri Jesús jari' chuka' xbij cheque ri achi'a' ri': Roma c'a rix man xixtiquer tüj xibij chuve, quiri' c'a chuka' yin man ninbij tüj chive achique yoyon k'ij chuve richin nyenbanala' quere', xbij ri Jesús.
Ri xuc'ulachij jun tata'aj quiq'uin ri ca'i' ruc'ajol
28C'ateri' ri Jesús xbij chic c'a cheque ri más nimalüj tak sacerdotes y ri rajatük tak achi'a' ri c'o quik'ij: quixnucun-vi c'a jabel roma ri ninbij chive. C'o c'a jun achi yec'o ca'i' ruc'ajol. Y ri tata'aj re' xapon c'a riq'uin ri jun ruc'ajol nabey, y xbij chin: Vocomi, cabiyin pa samaj, ri ape' katicon-vi-ka uva, xbij chin. 29Xpu'u ri c'ajol ri' xbij c'a chin ri rutata': Vocomi man ninjo' tüj nquibe pa samaj, xbij. Y c'ateri' xtzolij ruc'u'x y xbe c'a pa samaj. 30Y ri tata'aj xapon c'a chuka' riq'uin ri jun chic ruc'ajol, y xbij chin que tibiyin pa samaj. Y ri c'ajol ri' xbij chin ri rutata': Nata', jare' nquibe, xbij. Pero ri c'ajol ri' xa man xbe tüj pa samaj. 31Y c'ateri' ri Jesús xuc'utuj cheque ri más nimalüj tak sacerdotes y ri rajatük tak achi'a' ri juis quik'ij: ¿Achique cheque ri ca'i' ri xbanun ri rurayibül ri rutata'? xbij.
Y ri achi'a' ri' xquibij c'a: Ri xbanun ri rurayibül ri rutata' ja ri nabey, xquibij.
Y ri Jesús xbij c'a cheque ri más nimalüj tak sacerdotes y ri rajatük tak achi'a' ri juis quik'ij: Ketzij c'a ninbij chive que xa ja ri moloy tak alcaval y ri ixoki' ri man utz tüj c'aslen quic'uan, jari' ri nyec'o-e chivüch, roma nquitzolij-pe quic'u'x. Xa ja yan chic c'a rije' ri nabey nye'oc pa ruk'a' ri Dios. 32Ri Juan Bautista tok xpu'u, jun chojmilüj bey c'a ri xuc'ut chivüch rix, jac'a rix man xitakej tüj. Xaxe c'a ri moloy tak alcaval y ri ixoki' ri man utz tüj quic'aslen, xaxe rije' ri xetaken. Jac'a rix, man riq'uin tüj ri' man xitzolij tüj pe ic'u'x riq'uin ri Dios y man xitakej tüj chuka'.
Ri ejemplo pari' ri itzel tak kajoy-ulef
33Y tivac'axaj na pe' jun chic ejemplo, xbij ri Jesús cheque ri vinük: Xc'uje' c'a jun achi ri rajaf jun ulef, xpu'u rija' xutic c'a ruvüch ri rulef riq'uin uva y xuc'ojoj rij ri rulef. Xbün chuka' cachi'el jun vit pila ri chupan ulef ri richin niyitz' ri uva, y jun chuka' tz'ak ri nüj jotol, y pari' ri' xc'uje-vi racho ri chajinel.
C'ateri' xuya' can pa kajic cheque ca'i-oxi' samajela', y rija' xbe nüj.
34Y ja tok xapon yan ri tiempo richin nban ri vuxuj-uva, ri rajaf ri ulef xutük nabey jun raj-ic' achi, c'ate ba' ri' jun chic. Y quiri' ye q'uiy ri rajic'a' ri xerutük richin ta que xbequic'ama-pe ri ruvüch ri uva ri xuya-ka ri ulef. 35Pero ri achi'a' kajoy tak ulef, xa man xequic'ul tüj jabel ri achi'a' ajic'a', ri ye takon-e roma ri rajaf ri ulef. Xa yec'o xequich'ey, yec'o xequic'ük chi abüj y yec'o xequicamsaj. 36Xpu'u ri rajaf ri ulef xerutakala-e c'a ch'aka chic achi'a' ri ye rajic'a'. Más c'a ye q'uiy vi ri xerutakala-e ri jun chic bey re'. Pero ri achi'a' kajoy tak ulef ja mismo ri xquibanala-pe cheque.
37Y pa ruq'uisbül, ri rajaf ri ulef xunuc y xbij c'a: Ri achi'a' kajoy-ulef nyetaken-vi c'a tok nquitz'et que ja ri nuc'ajol ri napon, xbij-ka rija'. 38Pero ri achi'a' ri ye kajayon ri ulef, xe xquitz'et que ja ri ruc'ajol ri rajaf ri ulef ri xapon, xquibila-ka c'a chiquivüch: Jare' ri nchinan ronojel ri ulef ri kakajon vocomi. ¿Achique roma man nkacamsaj tüj? Richin quiri' pa kak'a' roj nc'uje-vi ri ulef, xquibij c'a. 39Y quiri' vi c'a xquibün. Xquitz'om y c'ateri' xquelesaj-pe ri c'ajol chiri' chupan ri rulef y xquicamsaj.
40C'ateri' ri Jesús xbij: Tok npu'u ri rajaf ri ulef ri xquil uva chuvüch, ¿achique nbün cheque ri achi'a' kajoy tak ulef, ninuc rix? xbij ri Jesús.
41Y ri vinük xquibij c'a: Ri rajaf ri ulef man nujoyovaj tüj c'a quivüch ri itzel tak achi'a' kajoy-ulef y nyeruq'uis. Y c'ateri' ri rulef nuya' chic can pa kajic cheque ch'aka chic achi'a' kajoy tak ulef, ri nquiya-vi ri uva nuya' ri ulef tok napon ri tiempo, xquibij.
42Xpu'u ri Jesús xbij c'a cheque: ¿Man jun bey c'a itz'eton ri jun tzij tz'iban can chupan ri rutzij ri Dios? Ri tzij ri' nbij c'a:
C'o c'a jun abüj ri man xka' tüj chiquivüch ri ch'aka banuy tak jay.
Pero ri abüj re' xch'acon-vi, roma ri abüj re' xa c'o-vi ri xucusan chin ri jay richin que ri jay ri' man ntzak tüj.
Ja vi ri Ajaf Dios xbanun re',
y ri runak' tak kavüch man jun bey c'a quitz'eton que nbanatüj ta quere'.
Quiri' nbij ri rutzij ri Dios.
43Y roma c'a ri ye banatajnük, rix man nyixc'uje' tüj chic pa ruk'a' ri Dios, ri nyec'uje' pa ruk'a' ri Dios xa ja ri ch'aka chic vinük ri nquic'uan jun utzilüj c'aslen y nyeq'uiy chupan ri rutzij ri Dios y romari' ye q'uiy ch'aka chic nyetaken ri rutzij ri Dios. 44Ri vinük c'a ri ntzak chuvüch ri abüj ri xucusüs chin ri jay, nucraj-ri' chuvüch. Y ri vinük ri ntzak ri abüj ri' chirij, nuque'ej c'a, xbij ri Jesús.
45Y tok ri más nimalüj tak sacerdotes y ri achi'a' fariseos cac'axan chic ka ri ejemplos ri xerutzijoj ri Jesús, xk'ax-vi cheque que chiquij rije' xch'o-vi-ka. 46Y jari' tok rije' xcajo' c'a xquitz'om yan e ri Jesús. Pero man xquibün tüj roma xa nquixbij-qui' chiquivüch ri vinük, roma chiquivüch ri vinük, ri Jesús k'alajrisüy vi rutzij ri Dios y nbij chuka' cheque ri nyebanatüj ri más chiquivüch apu.

Выбрано:

San Mateo 21: cakE

Выделить

Поделиться

Копировать

None

Хотите, чтобы то, что вы выделили, сохранялось на всех ваших устройствах? Зарегистрируйтесь или авторизуйтесь