Coloseni INTRODUCERE
INTRODUCERE
Autorul și conținutul.
Tradiția a atribuit această scrisoare, încă de la început, sfântului Paul. Particularitățile lingvistice și ideile originale – în comparație cu celelalte scrisori pauline – i-au făcut pe unii exegeți să pună la îndoială paternitatea paulină a scrisorii. Este posibil ca sfântul Paul să fi încredințat redactarea scrisorii unui discipol (Timotèi), iar aspectele stilistice și de limbaj se pot explica prin înaintarea în vârstă a Apostolului și situația diferită.
Tonul scrisorii este mai distant, frazele sunt eliptice, uneori confuze sau cu greșeli, apar multe repetiții și sinonime și câteva imnuri liturgice.
Comunitatea creștină din Colòse, înființată de Epafràs, nu a fost vizitată niciodată de sfântul Paul. Fiind în închisoare la Roma, află vești prin Epafràs, Onesím și Tihíc despre noile situații din comunitatea din Colose și le scrie pentru a-și exprima bucuria că ei au rămas statornici în credință, dar și pentru a le atrage atenția asupra pericolului propagandei iudaizanților și a celor care propagau învățături greșite, bazate pe religia misterelor, elementele cosmice, ființele îngerești.
Scrisoarea datează din prima captivitate romană (între 61-63). Mai recent, unii exegeți au susținut teoria redactării scrisorii la Èfes sau Cezarèea; alții consideră că a fost scrisă de un discipol după moartea sfântului Paul, pe la anul 70.
Teologia.
Scrisoarea către Colosèni se remarcă prin cristologia specifică, însoțită de o soteriologie cosmologică. Cristos deține primatul în creație, pentru că totul a fost creat în el și subzistă prin el; deține primatul în înviere, pentru că prin moartea lui a reconciliat universul. El este plinătatea lui Dumnezeu, capul Bisericii și stăpânul tuturor forțelor cosmice. Perspectiva cosmică legată de cea cristologică influențează conceptul de Biserică. Aceasta este numită „trupul lui Cristos” și este o reprezentare colectivă a mântuirii. În funcție de credința în puterea lui Dumnezeu care l-a înviat pe Cristos din morți, creștinul și întreaga comunitate au înviat deja împreună cu Cristos.
Apostolul trebuie să vestească lumii misterul pe care l-a revelat Dumnezeu: Cristos. Predicarea cuvântului și învățătura credinței este o obligație ce revine și fiecărui membru din comunitate. Accentuând această angajare misionară colectivă, sfântul Paul vede problema escatologică dintr-o perspectivă nouă. Timpul este interpretat ca o durată care trebuie să aducă profit prin cucerirea obiectului speranței și al credinței.
Prin Botez, creștinii sunt deja în starea de înviere, purtători ai unei vieți noi, așteptând ca aceasta să se manifeste pe deplin.
Structura.
Scrisoarea începe prin salutul Apostolului către destinatari. El îi mulțumește lui Dumnezeu pentru fervoarea comunității (1,1-8) și se roagă pentru progresul constant în cunoașterea lui Dumnezeu (1,9-11). În partea doctrinară, sfântul Paul îi îndeamnă pe coloseni să-l laude pe Dumnezeu pentru măreția răscumpărării, exprimată printr-un imn cristologic în care este pus în lumină primatul lui Cristos asupra întregii creații (1,15–3,4). Apoi dă sfaturi practice membrilor comunității (3,5–4,1). Finalul este format din informații personale, saluturi și scurte învățături (4,2-18).
I. INTRODUCERE (1,1-14)
II. PARTEA DOGMATICĂ (1,15–3,4)
III. PARTEA MORALĂ (3,5–4,1)
IV. ÎNCHEIERE (4,2-18).
Currently Selected:
Coloseni INTRODUCERE: VBRC2020
Highlight
Share
Copy
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași
Coloseni INTRODUCERE
INTRODUCERE
Autorul și conținutul.
Tradiția a atribuit această scrisoare, încă de la început, sfântului Paul. Particularitățile lingvistice și ideile originale – în comparație cu celelalte scrisori pauline – i-au făcut pe unii exegeți să pună la îndoială paternitatea paulină a scrisorii. Este posibil ca sfântul Paul să fi încredințat redactarea scrisorii unui discipol (Timotèi), iar aspectele stilistice și de limbaj se pot explica prin înaintarea în vârstă a Apostolului și situația diferită.
Tonul scrisorii este mai distant, frazele sunt eliptice, uneori confuze sau cu greșeli, apar multe repetiții și sinonime și câteva imnuri liturgice.
Comunitatea creștină din Colòse, înființată de Epafràs, nu a fost vizitată niciodată de sfântul Paul. Fiind în închisoare la Roma, află vești prin Epafràs, Onesím și Tihíc despre noile situații din comunitatea din Colose și le scrie pentru a-și exprima bucuria că ei au rămas statornici în credință, dar și pentru a le atrage atenția asupra pericolului propagandei iudaizanților și a celor care propagau învățături greșite, bazate pe religia misterelor, elementele cosmice, ființele îngerești.
Scrisoarea datează din prima captivitate romană (între 61-63). Mai recent, unii exegeți au susținut teoria redactării scrisorii la Èfes sau Cezarèea; alții consideră că a fost scrisă de un discipol după moartea sfântului Paul, pe la anul 70.
Teologia.
Scrisoarea către Colosèni se remarcă prin cristologia specifică, însoțită de o soteriologie cosmologică. Cristos deține primatul în creație, pentru că totul a fost creat în el și subzistă prin el; deține primatul în înviere, pentru că prin moartea lui a reconciliat universul. El este plinătatea lui Dumnezeu, capul Bisericii și stăpânul tuturor forțelor cosmice. Perspectiva cosmică legată de cea cristologică influențează conceptul de Biserică. Aceasta este numită „trupul lui Cristos” și este o reprezentare colectivă a mântuirii. În funcție de credința în puterea lui Dumnezeu care l-a înviat pe Cristos din morți, creștinul și întreaga comunitate au înviat deja împreună cu Cristos.
Apostolul trebuie să vestească lumii misterul pe care l-a revelat Dumnezeu: Cristos. Predicarea cuvântului și învățătura credinței este o obligație ce revine și fiecărui membru din comunitate. Accentuând această angajare misionară colectivă, sfântul Paul vede problema escatologică dintr-o perspectivă nouă. Timpul este interpretat ca o durată care trebuie să aducă profit prin cucerirea obiectului speranței și al credinței.
Prin Botez, creștinii sunt deja în starea de înviere, purtători ai unei vieți noi, așteptând ca aceasta să se manifeste pe deplin.
Structura.
Scrisoarea începe prin salutul Apostolului către destinatari. El îi mulțumește lui Dumnezeu pentru fervoarea comunității (1,1-8) și se roagă pentru progresul constant în cunoașterea lui Dumnezeu (1,9-11). În partea doctrinară, sfântul Paul îi îndeamnă pe coloseni să-l laude pe Dumnezeu pentru măreția răscumpărării, exprimată printr-un imn cristologic în care este pus în lumină primatul lui Cristos asupra întregii creații (1,15–3,4). Apoi dă sfaturi practice membrilor comunității (3,5–4,1). Finalul este format din informații personale, saluturi și scurte învățături (4,2-18).
I. INTRODUCERE (1,1-14)
II. PARTEA DOGMATICĂ (1,15–3,4)
III. PARTEA MORALĂ (3,5–4,1)
IV. ÎNCHEIERE (4,2-18).
Currently Selected:
:
Highlight
Share
Copy
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași