Sunet de trâmbiți s-a-nălțat,
Chimvalele au răsunat,
Iar corul instrumentelor
Unitu-s-a cu glasul lor.
Cei cari din gură doar cântau,
Pe Dumnezeu Îl preamăreau:
„Domnul e bun, plin de-ndurare,
Iar îndurarea Lui cea mare,
Din înălțimi, peste noi, vine
Și-n vecii vecilor, va ține.”
În clipa ‘ceea, s-a lăsat
Un nor, din cer, și a intrat
Îndată-n Casa Domnului
Umplând întreg Locașul Lui.
Preoții care se aflau,
Atunci, în Casă, nu puteau
Să facă slujba Domnului,
Din pricină că slava Lui
Venită-n nor, s-a răspândit
Și totul fost-a-nvăluit.