Geneza 37:2-11

Aceasta este istoria lui Iacov. La vârsta de șaptesprezece ani, Iosif păștea turma împreună cu frații săi; băiatul acesta era cu fiii Bilhei și ai Zilpei, soțiile tatălui său. Iosif a adus la cunoștința tatălui lor relele pe care aceștia le făceau. Israel îl iubea pe Iosif mai mult decât pe toți ceilalți fii ai săi, pentru că era un fiu născut la bătrânețe, și i-a făcut o tunică decorată. Când frații săi au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decât pe ei, l-au urât pe Iosif și n-au putut să-i vorbească prietenește. Iosif a avut un vis pe care l-a istorisit fraților săi, dar aceștia l-au urât și mai mult. El le-a zis: ‒ Ascultați, vă rog, visul pe care l-am avut! Se făcea că noi legam snopii în mijlocul câmpului. Dar iată că snopul meu s-a ridicat și a stat drept, iar snopii voștri s-au adunat în jurul lui și s-au plecat înaintea snopului meu. Frații săi i-au răspuns: ‒ Doar nu vei domni tu peste noi? Doar nu ne vei stăpâni tu? Și l-au urât și mai mult din cauza viselor și a cuvintelor sale. Iosif a mai avut un vis și l-a istorisit și pe acesta fraților săi. El a zis: ‒ Iată, am mai avut un vis. Se făcea că soarele, luna și unsprezece stele se plecau înaintea mea. Dar când le-a istorisit acest vis tatălui și fraților săi, tatăl său l-a mustrat, zicându-i: ‒ Ce fel de vis este acesta pe care l-ai avut? Oare vom veni eu, mama ta și frații tăi ca să ne plecăm până la pământ înaintea ta? Frații săi l-au invidiat, dar tatăl său a ținut minte acest vis.

Planuri de citire și Devoționale gratuite în legătură cu Geneza 37:2-11