Geneza 45:9-28

Duceți-vă repede la tatăl meu și spuneți-i: «Așa vorbește fiul tău Iosif: ‘Dumnezeu m-a făcut stăpân peste tot Egiptul. Vino la mine fără întârziere. Vei locui în regiunea Goșen și vei fi aproape de mine, tu, copiii tăi, nepoții tăi, turmele tale, cirezile tale și tot ceea ce este al tău. Acolo îți voi asigura hrana, căci mai sunt încă cinci ani de foamete, pentru ca să nu sărăcești tu, familia ta și tot ce este al tău’». Iată, ochii voștri și ochii fratelui meu Beniamin văd că sunt chiar eu cel care vă vorbește. Să-i spuneți tatălui meu despre toată gloria pe care o am în Egipt și despre tot ce ați văzut. Grăbiți-vă și veniți aici cu tatăl meu“. Apoi l-a îmbrățișat pe fratele său Beniamin și a plâns, în timp ce Beniamin plângea și el pe umărul lui. Iosif i-a sărutat pe toți frații săi și a plâns pe umerii lor. După aceea frații săi au vorbit cu el. S-a auzit vestea, în palatul lui Faraon, că au venit frații lui Iosif. Lucrul acesta i-a plăcut lui Faraon și slujitorilor săi. Faraon i-a zis lui Iosif: „Spune-le fraților tăi: «Să faceți astfel: încărcați-vă animalele și plecați. Duceți-vă în țara Canaanului, luați-vă tatăl și familiile și veniți la mine. Eu vă voi da ce este mai bun în țara Egiptului și veți mânca grăsimea țării». Ți se poruncește să le mai spui: «Faceți astfel: luați din țara Egiptului niște care pentru copiii și soțiile voastre, luați-l pe tatăl vostru și veniți. Să nu vă pară rău de bunurile voastre, pentru că tot ce este mai bun în Egipt va fi al vostru»“. Fiii lui Israel au făcut întocmai. Iosif le-a dat care, după porunca lui Faraon, și provizii pentru călătorie. Fiecăruia i-a dat câte un rând de haine, dar lui Beniamin i-a dat trei sute de șecheli de argint și cinci rânduri de haine. Tatălui său i-a trimis zece măgari încărcați cu ce era mai bun în Egipt și zece măgărițe încărcate cu grâne, pâine și provizii pentru călătorie. Iosif i-a trimis pe frații săi acasă, iar la plecare le-a zis: „Să nu vă certați pe drum!“. Ei au plecat înapoi din Egipt, au ajuns în țara Canaanului la Iacov, tatăl lor, și l-au înștiințat, zicând: „Iosif trăiește! Chiar el este domnitor peste toată țara Egiptului!“. Însă inima lui Iacov a rămas rece, pentru că nu-i credea. Dar când i-au istorisit tot ceea ce le spusese Iosif și când a văzut carele pe care le trimisese Iosif să-l ducă, duhul tatălui lor, Iacov, s-a înviorat. Israel a zis: „Destul! Iosif, fiul meu, este încă viu! Voi merge să-l văd înainte de a muri“.