1 Samuel 17
17
1În acea vreme, filistenii și-au organizat corpurile de armată ca să înceapă un conflict (cu israelienii) la Soco, în teritoriul lui Iuda. Ei și-au stabilit tabăra la Efes-Damim, între Soco și Azeca. 2Împreună cu bărbații lui Israel, Saul a organizat tabăra în valea Ela. Apoi s-au așezat în linie, pregătiți de luptă împotriva filistenilor. 3Filistenii stăteau pe un deal, iar Israel stătea pe un altul. Între ei era o vale. 4Din tabăra filistenilor a ieșit un luptător care se numea Goliat. Provenea din Gat și avea o înălțime de șase coți și o palmă. 5Avea pe cap un coif de bronz și era îmbrăcat cu o armură făcută din zale de bronz. Aceasta avea greutatea de cinci mii de șecheli. 6Era protejat la picioare de niște apărători făcute din bronz; iar la spate avea o lance. 7Lemnul lăncii lui era ca sulul unui țesător; iar vârful ei avea greutatea de șase sute de șecheli de fier. Cel care îi transporta scutul, mergea înaintea lui. 8Goliat s-a oprit și a strigat grupurilor armatei lui Israel așezate în linie pentru război: „De ce ați ieșit și v-ați aliniat pentru luptă? Oare nu sunt eu un filistean, iar voi slujitorii lui Saul? Alegeți pentru voi un bărbat și trimiteți-l să vină spre mine. 9Dacă va fi capabil să lupte cu mine și să mă omoare, atunci noi vom deveni slujitorii voștri. Dar dacă eu voi fi superior lui în forță și îl voi omorî, voi veți deveni sclavii noștri și ne veți sluji!” 10Filisteanul a continuat: „Ridiculizez și sfidez astfel unitățile de luptă ale lui Israel! Dați-mi un bărbat care să fie capabil să se lupte cu mine!” 11Când au auzit Saul și întregul Israel acele cuvinte spuse de filistean, s-au speriat și le-a fost frică. 12David era fiul acelui efratit din Betleemul locuit de urmașii lui Iuda, numit Ișai, care avea opt fii. În vremea guvernării regelui Saul, Ișai era bătrân, avansat în vârstă. 13Cei trei fii mai mari ai lui, au mers cu Saul la război. Numele primului născut în familia lui Ișai era Eliab. Al doilea fiu se numea Abinadab, iar al treilea Șama. 14David era ultimul dintre fiii lui Ișai. Cei trei fii mai mari ai lui, l-au urmat pe Saul, mergând la război. 15În acest timp, David a plecat de la Saul; și păștea turma tatălui lui, la Betleem. 16Acel filistean a venit înaintea lui Israel, procedând sfidător împotriva lui patruzeci de zile: atât dimineața, cât și seara. 17Într-o zi, Ișai i-a spus fiului lui care se numea David: „Ia pentru frații tăi această efă de grâu prăjit și zece pâini. Le vei duce repede în tabără. 18Ia și aceste zece bucăți de brânză; și du-le comandantului care conduce grupul format din mie de oameni. Acolo sunt ei. Vezi cum trăiesc frații tăi; și adu-mi vești de la ei. 19Îi vei găsi împreună cu Saul și cu ceilalți bărbați ai lui Israel în valea Ela, unde se luptă cu filistenii.” 20David s-a trezit dimineața devreme, a lăsat oile cu un paznic, a luat cu el tot ce i-a poruncit Ișai și a plecat. A ajuns în tabără tocmai când armata se alinia în poziție de luptă și producea sunete ca pentru război. 21Israel și filistenii s-au aliniat în poziții de luptă, față în față. 22David și-a lăsat lucrurile în grija celui care păzea bagajele; și a fugit în zona de conflict. Cum a ajuns, și-a întrebat frații despre cum trăiesc acolo. 23În timp ce vorbeau ei, din rândurile filistenilor a ieșit luptătorul Goliat din Gat. Acesta a spus aceleași cuvinte ca mai înainte; și David le-a auzit. 24Când l-au văzut pe filistean, toți israelienii au fugit din fața lui foarte panicați, 25zicând: „L-ați văzut pe acel bărbat înaintând? A ieșit ca să ridiculizeze pe Israel. Dacă va fi cineva capabil să îl omoare, regele îl va recompensa cu mari bogății, îi va da pe fiica lui ca soție și îi va scuti familia de impozite în Israel.” 26David i-a întrebat pe luptătorii care erau lângă el: „Ce i se va face aceluia care îl va omorî pe acest filistean și va face să înceteze această insultă la adresa poporului Israel? Cine este acest filistean – acest necircumcis – ca să desconsidere armatele Dumnezeului care este viu?” 27Ei i-au repetat ce spuseseră mai înainte, zicând: „Acestea sunt avantajele pe care le va avea cel care îl va omorî.” 28Eliab – fratele cel mai mare al lui David –, l-a auzit vorbind cu luptătorii. Atunci i s-a declanșat mânia împotriva lui; și i-a spus: „De ce ai venit aici și cu cine ai lăsat acele puține oi în deșert? Îți cunosc eu mândria și răutatea inimii. Ai venit să asiști la conflict!” 29David i-a răspuns: „Cu ce am greșit acum? Nu pot nici măcar să vorbesc (cu cineva)?” 30Apoi s-a întors de la el spre un altul; și l-a întrebat același lucru. Toți i-au dat răspunsul pe care îl mai auzise. 31Dar cuvintele lui David au fost reținute și apoi transmise lui Saul. Atunci el a trimis pe cineva să îl cheme. 32David i-a zis lui Saul: „Nimeni să nu fie descurajat din cauza acestui filistean! Slujitorul tău va merge și se va lupta cu el!” 33Saul i-a răspuns: „Nu poți să mergi împotriva acestui filistean ca să te lupți cu el; pentru că tu ești doar un tânăr, în timp ce el este un luptător (antrenat) încă din tinerețea lui!” 34Dar David i-a răspuns: „Slujitorul tău era păstor la oile tatălui lui. Când venea un leu sau un urs și lua o oaie din turmă, 35mergeam după el, îl loveam și salvam oaia scoțând-o din gura lui. Dacă venea împotriva mea, îl apucam de coamă și îl loveam până îl omoram. 36Slujitorul tău a reușit să omoare și leul și ursul; iar cu acest filistean necircumcis, se va întâmpla la fel – pentru că a insultat armatele Dumnezeului care este (singurul Dumnezeu) viu!” 37David a mai zis: „Iahve care m-a scăpat din laba leului și a ursului, mă va salva și din mâna acestui filistean!” Atunci Saul i-a spus lui David: „Du-te; și Iahve să fie cu tine!” 38Saul l-a îmbrăcat pe David cu armura lui: i-a pus un coif de bronz pe cap și l-a îmbrăcat cu o apărătoare făcută din zale. 39David a legat sabia lui Saul peste armură; și a încercat să meargă, pentru că nu era obișnuit cu ele. Dar apoi s-a dezbrăcat de ele, zicându-i lui Saul: „Nu pot să merg cu ele; pentru că nu sunt obișnuit cu acest echipament!” 40Apoi și-a luat toiagul în mână, a ales din vale cinci pietre fără asperități și le-a pus în buzunarul traistei lui de păstor. Luând praștia în mână, s-a deplasat spre filistean. 41Filisteanul se apropia din ce în ce mai mult de David, iar cel care îi transporta scutul, era înaintea lui. 42Filisteanul a privit; și când l-a văzut pe David, l-a desconsiderat; pentru că el nu era decât un tânăr cu părul roșcat și cu fața frumoasă. 43El i-a zis lui David: „Oare eu sunt un câine, ca să vii la mine cu bețe?” Apoi a început să îl blesteme invocând numele zeilor lui. 44Filisteanul i-a mai zis lui David: „Vino la mine; și voi da corpul tău păsărilor zburătoare și animalelor sălbatice de pe câmp!” 45David i-a răspuns: „Tu vii la mine cu sabie și cu lance; dar eu vin la tine în numele lui Iahve – Cel care mai este numit și Dumnezeul Armatelor. El este Dumnezeul armatelor lui Israel – Cel pe care tu L-ai insultat! 46Astăzi, Iahve te va face să fii învins și culcat la pământ de mâna mea! Te voi lovi și îți voi tăia capul! Astăzi voi da păsărilor zburătoare și animalelor sălbatice de pe pământ să mănânce din corpurile moarte ale oamenilor din armata filistenilor; și întreg pământul va ști că Israel are un Dumnezeu! 47Toți cei care sunt adunați aici, vor ști că Iahve nu salvează numai cu sabia și cu lancea – pentru că rezultatul luptei va fi decis de Iahve; și El va face să fiți învinși de noi!” 48Când filisteanul a început să se apropie de David, acesta a fugit repede spre liniile de luptă, ca să îl întâlnească. 49David și-a introdus mâna în traistă, de unde a scos o piatră. A aruncat piatra cu ajutorul praștiei; și l-a lovit pe filistean (chiar) în frunte. Acea piatră a pătruns în craniul lui. Filisteanul a căzut cu fața întoarsă spre pământ. 50Astfel a obținut David victoria împotriva filisteanului. Deși David nu avea sabie, el l-a lovit pe filistean și l-a omorât doar cu o praștie și cu o piatră… 51Apoi David a alergat și s-a oprit lângă filistean. I-a luat sabia, a scos-o din teaca ei și i-a tăiat capul cu ea. Atunci când au văzut că impunătorul lor luptător era mort, filistenii au fugit. 52Imediat, luptătorii (poporu)lui (numit mai târziu) Israel și cei din (teritoriile numite ulterior) Iuda s-au încurajat, au strigat ca pentru război și i-au urmărit pe filisteni până la intrarea în Gat și până la porțile Ecronului. Filistenii, răniți mortal, au căzut pe drumul Șaaraimului, până la Gat și la Ecron. 53Când s-au întors de la urmărirea filistenilor, israelienii le-au prădat tabăra. 54David a luat capul filisteanului și l-a adus la Ierusalim. A luat și armele filisteanului, pe care le-a adus la el în cort. 55Când l-a văzut Saul pe David înaintând împotriva filisteanului, l-a întrebat pe Abner care era conducătorul armatei: „Abner, al cui fiu este acest tânăr?” El i-a răspuns: „Regele meu, îți jur pe sufletul tău, care este viu, că nu știu!” 56Atunci regele i-a zis: „Află al cui fiu este acest tânăr!” 57După ce David s-a întors de la omorârea filisteanului, Abner l-a luat și l-a adus înaintea lui Saul. David avea în mână capul filisteanului. 58Saul l-a întrebat: „Al cui fiu ești, tinere?” David i-a răspuns: „Sunt fiul slujitorului tău numit Ișai care locuiește Betleem.”
Selectat acum:
1 Samuel 17: BVA
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2015, 2018 Viorel Silion