Ioan 12
12
1Isus a venit în Betania cu șase zile înainte de sărbătoarea Paștelor. Acolo era Lazăr care fusese mort și pe care îl înviase. 2I-au pregătit o cină. Marta era aceea care îi servea, iar Lazăr era unul dintre cei care stăteau la masă cu El. 3Maria a luat aproximativ o jumătate de litru de ulei parfumat curat făcut din nard, a uns picioarele lui Isus cu el și I le-a șters cu părul ei. Apoi mirosul acelui parfum s-a răspândit în toată casa. 4Unul dintre discipolii Lui, numit Iuda iscarioteanul – fiul lui Simon – care urma să Îl trădeze, a zis: 5„De ce nu s-a vândut acest ulei parfumat cu trei sute de dinari, pentru a da apoi săracilor banii obținuți astfel?” 6El a vorbit așa nu pentru că îngrijea de săraci, ci pentru că era un hoț. Fiind el cel care ținea punga, lua (pentru el) ce se punea în ea. 7Dar Isus a zis: „Las-o în pace, pentru că ea l-a păstrat pentru ziua înmormântări Mele. 8Pe săraci îi aveți permanent cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți mereu.” 9Mulți iudei au auzit că Isus era în Betania; și au venit acolo nu doar pentru El, ci mai ales ca să îl vadă și pe Lazăr pe care îl înviase. 10Liderii preoților au decis să îl omoare și pe Lazăr, 11pentru că din cauza lui, mulți plecau de la ei și credeau în Isus. 12A doua zi, cum a auzit că vine Isus în Ierusalim, o mare mulțime de participanți la sărbătoare, 13a luat ramuri de palmier și L-a întâmpinat, strigând: „Osana! Cel care vine în numele lui Iahve – Regele lui Israel! El este binecuvântat!” 14Isus a găsit un măgăruș și a încălecat pe el, exact cum este scris: 15„Nu vă temeți, locuitori ai Sionului, pentru că Regele vostru vine călare pe un măgăruș.” 16Discipolii Lui nu au înțeles aceste lucruri de la început; dar după ce a fost glorificat Isus, și-au amintit că ele se întâmplaseră în prezența lor exact cum fuseseră scrise (anticipat) cu privire la El. 17Toți cei care fuseseră împreună cu Isus când îl chemase pe Lazăr din mormânt înviindu-l, vorbeau despre El. 18Iar mulțimea de oameni venise să Îl întâmpine pentru că auzise despre această minune. 19Fariseii au zis: „Să știți că planul nostru nu va avea rezultatul pe care îl așteptam. Observăm că lumea se duce după El!” 20Erau niște greci care veniseră să participe la sărbătoare. 21Ei s-au apropiat de Filip care provenea din Betsaida, o localitate inclusă în provincia Galileea. Rugându-l, i-au zis: „Domnule, dorim să Îl vedem pe Isus.” 22Filip s-a dus și a vorbit cu Andrei; apoi Andrei și Filip au discutat cu Isus. 23Răspunzându-le, Isus le-a zis: „A venit timpul în care Fiul Omului să fie glorificat. 24Vă asigur că dacă bobul de grâu care a intrat în pământ nu moare, rămâne singur. Dar dacă moare, va produce o bogată recoltă. 25Cine își iubește viața, o va pierde; dar cine își urăște viața în această lume, o va păstra pentru eternitate. 26Dacă Îmi slujește cineva, (trebuie) să Mă urmeze. Și slujitorul Meu va fi acolo unde sunt Eu. Dacă Îmi slujește cineva, Tatăl îl va onora! 27Acum inima Mea este tulburată. Și oare ce voi zice – «Tată, scapă-Mă de aceste momente»? Dar am ajuns până aici tocmai pentru a trece prin ele! 28Tată, glorifică numele Tău!” Și din cer s-a auzit o voce care zicea: „L-am glorificat și îl voi mai glorifica!” 29Mulțimea de oameni care stătea acolo și care auzise acea voce, a zis că a fost un tunet. Alții ziceau: „A fost un înger care a vorbit cu El.” 30Isus a răspuns: „Această voce s-a auzit nu pentru Mine, ci pentru voi. 31Acum este momentul pentru judecata acestei lumi, când stăpânitorul ei va fi aruncat afară. 32Și după ce voi fi înălțat de pe pământ, îi voi atrage la Mine pe toți oamenii.” 33Aceste cuvinte descriau felul în care urma să moară Isus. 34Mulțimea de oameni I-a răspuns: „Noi am auzit despre Cristos din cărțile Legii că rămâne etern. Atunci cum poți să afirmi că Fiul Omului trebuie să fie înălțat? Cine este acest Fiu al Omului?” 35Isus le-a zis: „Lumina va mai fi pentru puțin timp între voi. Comportați-vă ca unii care aveți lumina, ca să nu vă afecteze întunericul. Cine umblă în întuneric, nu știe unde merge. 36Atât timp cât aveți lumina printre voi, credeți în ea, ca să fiți fii ai luminii.” După ce a spus aceste cuvinte, Isus a plecat și s-a ascuns de ei. 37Deși făcuse atâtea minuni înaintea lor, tot nu credeau în El, 38ca să se întâmple exact ce spusese profetul Isaia: „Cine a acordat credit predicării noastre? Cui i s-a revelat ce poate să facă brațul lui Iahve?” 39Ei nu puteau crede și pentru că Isaia mai zisese: 40„Le-a orbit ochii și le-a făcut inima insensibilă, ca să nu vadă și să nu înțeleagă; și astfel, neîntorcându-se la Dumnezeu, să nu existe șansa de a-i vindeca.” 41Isaia a spus aceste cuvinte atunci când a văzut gloria Lui și a vorbit despre El. 42Totuși, chiar dintre lideri au fost mulți care au crezut în Isus. Dar nu vorbeau (în) public despre El, ca să nu fie excluși din sinagogă. 43Ei demonstrau astfel că iubesc mai mult aprecierea oamenilor decât aprobarea lui Dumnezeu. 44Isus a strigat: „Cine crede în Mine, nu crede (numai) în Mine, ci (și) în Cel care M-a trimis. 45Și cine Mă vede, (de fapt), Îl vede pe Cel care M-a trimis. 46Eu am venit să fiu o lumină în lume; pentru ca oricine crede în Mine, să nu rămână în întuneric. 47Dacă aude cineva cuvintele Mele și nu le respectă, nu Eu îl judec; pentru că nu am venit să judec lumea, ci ca să o salvez. 48Cine Mă va desconsidera și va respinge cuvintele Mele, va fi condamnat în final de Cuvântul pe care i l-am predicat. 49Pentru că Eu nu am vorbit din proprie inițiativă, ci așa cum Mi-a poruncit Tatăl care M-a trimis. El Mi-a ordonat cum și ce trebuie să vorbesc. 50Și știu că porunca Lui este (dată vizând accesul la) viața eternă. Iar Eu vă prezint lucrurile exact așa cum Mi le-a spus Tatăl.”
Selectat acum:
Ioan 12: BVA
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2015, 2018 Viorel Silion