Proverbe 26
26
1Așa cum nu este normal să cadă zăpada în timpul verii și ploaia în perioada seceratului, nici onoarea nu este compatibilă cu un nebun. 2Cum sare vrabia dintr-un loc în altul și cum zboară (în zigzag) rândunica, la fel nu rămâne (ca să își producă efectul) blestemul nejustificat. 3Biciul este pentru cal, căpăstrul pentru măgar, și nuiaua pentru spatele nebunilor. 4Nu răspunde nebunului conform nebuniei lui astfel încât să semeni cu el! 5Dar răspunde nebunului conform nebuniei lui, ca să nu îi permiți să se considere înțelept! 6Cel care trimite un mesaj printr-un nebun, își taie singur picioarele și bea violență. 7Un proverb în gura unor nebuni este ca picioarele paralizate care atârnă fără să poată fi folosite. 8Onoarea acordată unui nebun este ca legarea unei pietre în praștie. 9Un proverb spus de gura unui prost este ca un tufiș de spini în mâna unui om beat. 10Cel care angajează pe un nebun sau pe orice om pe care îl vede trecând, este ca un luptător cu arcul care rănește pe oricine. 11Nebunul revine la prostiile lui exact cum se întoarce câinele la ce a vomat. 12Dacă remarci vreun om care se consideră (deja suficient de) înțelept, să știi că există mai multă speranță pentru un nebun decât pentru el. 13Leneșul spune: „Este un leu pe drum! El se plimbă pe străzi!” 14Cum se mișcă ușa pe balamalele ei, la fel se întoarce și leneșul în patul lui. 15Își duce mâna până în vasul cu mâncare, dar este prea dificil pentru el să o aducă înapoi la gură. 16Leneșul se consideră mai înțelept decât șapte oameni care răspund cu înțelepciune. 17Un călător care se implică într-o ceartă la care nu era obligat să participe, este ca un om care prinde un câine de urechi. 18Omul care își înșală semenul și apoi spune: „Doar am glumit!”, 19este ca un nebun care aruncă săgeți aprinse și mortale. 20Când nu mai sunt lemne, focul se stinge; și când nu mai există niciun defăimător, cearta încetează. 21La fel cum cărbunele face jar sau cum lemnul produce foc, omul căruia îi place cearta, declanșează conflicte. 22Cuvintele celui care defăimează sunt ca niște prăjituri care alunecă până în stomac. 23Buzele prefăcute și inima rea sunt ca un vas de pământ poleit cu argint. 24Omul rău vorbește prefăcut (în om bun); dar în mintea lui, el concepe înșelăciunea. 25Deși vorbirea lui este încântătoare, să nu îl crezi; pentru că în inima lui sunt șapte fapte mizerabile! 26Ura lui poate fi ascunsă (temporar) prin ipocrizie; dar răutatea îi va fi descoperită în public. 27Cine sapă o groapă, va cădea în ea; și piatra (de mari dimensiuni) se întoarce chiar peste cel care o mișcă din locul ei. 28Limba mincinoasă îi urăște pe cei răniți de ea; și gura care laudă (pe altul) în mod exagerat, produce ruina.
Selectat acum:
Proverbe 26: BVA
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2015, 2018 Viorel Silion