Căci dacă moartea a venit
Prin om, tot astfel, am primit
Și învierea morților.
După cum, în Adam, toți mor,
Toți au să-nvie – cum v-am spus –
În Domnul nost’, Hristos Iisus;
Dar fiecare – să se știe –
La rândul cetei sale-nvie.
Hristos e primul rod, venit.
Apoi, când El va fi sosit,
Vor învia, neîndoios,
Toți cei cari sunt ai lui Hristos.
În urmă, vine, negreșit,
Inevitabilul sfârșit.
Împărăția Fiului,
Dată va fi, Tatălui Lui –
Adică-n mâini la Dumnezeu
Care-o va stăpâni mereu.
Atuncea, El are să știe,
A nimici, orice domnie,
Orice puteri de peste fire
Și orice fel de stăpânire.
El trebuie să-mpărățească,
Până când o să reușească,
Pe-ai Săi vrăjmași, să îi adune
Și-apoi, sub tălpi, să-i poată pune.
Vrăjmașul care, negreșit,
La urmă, fi-va nimicit,
Doar moartea poate ca să fie,
Așa precum Scriptura scrie.
Iată că Dumnezeu a pus –
Exact așa precum a spus –
„Totul, sub ale Lui picioare”.
Dar să-nțeleagă fiecare,
Precum că tot I-a fost supus,
Dar nu și Cel ce le-a adus,
În astă stare, de-a fi puse.
Când toate Îi vor fi supuse,
Atuncea, chiar și Fiul Lui
Se va supune Tatălui,
Care, pe toate, le-a supus –
Exact așa precum a spus –
Pentru ca astfel, Dumnezeu
Să fie totu-n toți, mereu.
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
