1 Împărați 16
16
1La Iehu – la acela care,
Părinte, pe Hanani-l are –
Cuvântul Domnului s-a dus
Și-apoi, în acest fel, i-a spus,
Despre Baeșa, cari aflat
Era pe tronul de-mpărat:
2„Eu, din țărână, te-am cules
Și astfel, tu ai fost ales
Mai mare în poporul Meu.
Dar n-ai făcut ce ți-am spus Eu,
Căci ți-a plăcut, cu mult mai tare,
A lui Ieroboam cărare.
Poporul, Mi l-ai abătut
Și să greșească l-ai făcut.
Astfel, el a păcătuit
Și-a Mea mânie a stârnit.
3Acuma dar, i-a seama bine,
Căci te voi mătura pe tine,
Precum și a ta casă toată,
Așa cum a pățit odată
Ieroboam, acela care,
Părinte, pe Nebat, îl are.
4Cel ce-n cetate o să piară
Va fi mâncat de câini. Afară –
Atunci când întâmpla-se-va
Ca să îți moară cineva –
De păsările cerului,
Mâncată fi-va carnea lui.”
5Dar faptele ce le-a făcut
Baeșa-atunci, nu s-au trecut
În cărțile Cronicilor
Ce sunt ale-mpăraților
Cari, în Israel, au domnit?
6Baeșa-a fost adăugit,
Părinților și îngropat
La Tirța. El a fost urmat
De fiul său – Ela, numit –
Cari în Israel a domnit.
7Prin Iehu – prin prorocul care,
Părinte, pe Hanani-l are –
Cuvântul Domnului vorbise
Despre Baeșa și vestise
Pieirea împăratului
Precum și cea a casei lui,
Pentru tot răul săvârșit
Și pentru că el a lovit
Pe cei ce-n țară se aflau
Și din Ieroboam veneau.
Domnia lui Ela
8Când Ela fost-a-ncoronat
În Israel ca împărat
Ani douăzeci și șase-avea
Asa, de când împărățea
În Iuda. Ela a domnit
La Tirța, unde-a și murit.
Pe scaunul de împărat,
Ela, numai doi ani, a stat.
9El a avut un slujitor –
Zimri numit – conducător
Fiind pus peste jumătate
Din carele-n țară aflate.
Ela, la Tirța chefuia
În casa care o avea
Arța – omu-mpăratului –
Mai mare peste casa lui.
Zimri, un plan, a ticluit
Contra lui Ela: a venit,
Pe negândite, peste el,
10Și l-a ucis. În acest fel,
Pe al lui tron de împărat,
Zimri – în urmă – s-a urcat.
Atunci când Zimri a venit
Și în Israel a domnit,
Ani douăzeci și șapte-avea
Asa, de când împărățea.
11După ce Zimri s-a urcat
Pe scaunul de împărat,
El i-a ucis pe cei pe care
Baeșa-n a lui casă-i are,
Căci rude-n viață n-a lăsat
Și nici prieteni n-a cruțat.
12Nimeni, dintre acei pe care
Baeșa-n a lui casă-i are,
Nu a scăpat, căci negreșit,
Prin Zimri fost-a împlinit,
Atunci, cuvântul Domnului,
Pe care, prin prorocul lui –
Prin Iehu – Domnul îl rostise
13Așa precum El plănuise,
Din pricină că în păcat –
Întâi Baeșa ca-mpărat,
Și-n urmă Ela, fiul lui –
Au tras poporul Domnului.
Cei doi, la idoli, au slujit,
Iar pe-a lor cale, s-a vădit
Că tot poporul a călcat,
Încât pe Domnu-a mâniat.
14Dar toate câte le-a făcut
Ela, atunci, nu s-au trecut
În cărțile Cronicilor
Ce sunt ale-mpăraților
Cari înainte-i au venit
Și-n Israel au stăpânit?
Zimri
15Ani douăzeci și șapte-avea
Asa, de când împărățea,
Atunci când Zimri, împărat,
La Tirța, fost-a-ncoronat
Și șapte ani acolo, el
A-mpărățit, în Israel.
La Ghibeton, s-au adunat
Israeliții și-au purtat
Lupte, căci el și-al său popor
Erau ai Filistenilor.
16În tabără, s-a auzit
Vestea că Zimri-a uneltit
Și l-a ucis pe împărat.
Poporu-atuncea l-a luat
Pe Omri – pe acela care
Peste oștire-a fost mai mare –
Făcându-l domn, în Israel.
17Omri – și-alăturea de el,
Întreg poporul – au plecat
Din Ghibeton și-au atacat
Cetatea Tirța, de îndată.
18Zimri, văzând că e luată
Cetatea Tirța, a fugit
Grabnic, și s-a adăpostit
În cetățuia cea pe care
Casa împărătească-o are.
Acolo, el s-a încuiat,
Iar apoi, casei, foc i-a dat.
În felu-acesta, a murit,
19Pentru că a păcătuit –
Ca și înaintașul său –
Făcând doar ceea ce e rău,
Față de Domnul, căci urmase
Calea pe care o lăsase
Ieroboam, iar după el,
A tras întregul Israel.
20Dar toate câte le-a făcut
Zimri, atunci, nu s-au trecut
În cărțile Cronicilor
Ce sunt ale-mpăraților
Cari înainte-i au venit
Și-n Israel au stăpânit?
21În două-atunci, s-a despărțit
Poporul. Unii l-au voit
Pe Tibni – pe acela care,
Părinte, pe Ghinat, îl are –
Iar alți-au vrut ca împărat
Să fie Omri-ncoronat.
22Cei cari, pe Omri, l-au dorit,
Să-i biruiască-au reușit,
Pe cei care au căutat
Pe Tibni-a-l pune împărat.
În lupte, Tibni a murit,
În timp de Omri a domnit.
Domnia lui Omri
23Ani treizeci și-unu împlinea
Asa, de când împărățea,
Atunci când Omri, așezat,
Fost-a-n Israel, împărat.
Ani doisprezece, a stat el,
Ca împărat, în Israel.
După ce șase ani a stat
La Tirța ca și împărat,
24A cumpărat muntele care,
„Samaria”, drept nume, are
Și doi talanți plătit-a el –
De-argint – pe muntele acel.
Muntele-apoi, l-a întărit
Și, o cetate a zidit
Pe creastă. Când a terminat,
Cetății-acelea i-a dat
Numele de „Samaria”,
Așa după cum se numea
Șemer, stăpânul muntelui,
Cel care i-l vânduse lui.
25La fel ca-naintașul său,
Omri-a făcut ce este rău
Față de Domnul, ne-ncetat.
Cu mult mai rău el s-a purtat,
Decât cei dinaintea lui.
26Pe calea împăratului
Ieroboam – acela care,
Părinte, pe Nebat, îl are –
Necontenit, Omri-a umblat
Și la păcate s-a dedat.
Prin idolii la cari slujise,
Mânia Domnului stârnise.
27Dar faptele ce le-a făcut
Omri, atunci, nu s-au trecut
În cărțile Cronicilor
Ce sunt ale-mpăraților
Cari înainte-i au venit
Și-n Israel, au stăpânit?
28Când de pe lume a plecat,
A fost și el adăugat
Părinților ce i-a avut.
Mormântul său a fost făcut
În a Samariei cetate,
Iar când au fost sfârșite toate,
Ahab – al său fiu – a venit
Și-n Israel a-mpărățit.
Ahab și Izabela
29Treizeci și opt de ani făcea
Asa, de când împărățea,
Când în Israel a venit
Ahab, de a împărățit.
Ahab este acela care,
Pe Omri, drept părinte-l are,
Și două’și doi de ani a stat
El, la Samaria-mpărat.
30Ca și înaintașul său,
El a făcut ce este rău
Față de Domnul, ne-ncetat.
Cu mult mai rău el s-a purtat,
Decât înaintașii lui.
Pe calea împăratului
Ieroboam – acela care,
31Părinte pe Nebat, îl are –
El a umblat, necontenit,
Iar pe deasupra, s-a-nsoțit
Cu Izabela – fata care,
Părinte, pe Etbaal, îl are –
Al cărei tată, împărat
Era-n Sidon încoronat.
Ahab, în urmă, a zidit,
Altar – lui Baal – și i-a slujit.
32Un templu, el i-a înălțat,
Lui Bal, unde a așezat
Altarul ce l-a întocmit.
Templul acela l-a zidit
În a Samariei cetate.
33Apoi, după aceste toate,
El, Astarteei, i-a cioplit
Un idol. Astfel, s-a vădit
Că mult mai rău el s-a purtat,
Decât aceia care-au stat
Pe scaunul lui Israel,
‘Nainte de a fi domn el.
Ca toți ceilalți de pân’ atunci,
Ale lui Dumnezeu porunci,
Mereu, el le-a nesocotit,
Încât mânia I-a stârnit.
34Apoi, pe vremea lui Hiel –
Cel care fost-a din Betel –
A Ierihonului cetate
A rezidit-o. Așezate
Sunt ale sale temelii,
Cu prețul primului din fii
Cari, Abiram, a fost chemat.
Porțile i le-a așezat
Cu prețul vieții fiului
Mai mic, aflat în casa lui,
Care, Segub, a fost numit.
În acest fel, s-au împlinit
Cuvintele ce le rostise
Domnul, atuncea când vorbise,
Prin Iosua, acela care,
Pe Nun, ca și părinte-l are.
Selectat acum:
1 Împărați 16: BIV2014
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2014 Ioan Ciorca
1 Împărați 16
16
1La Iehu – la acela care,
Părinte, pe Hanani-l are –
Cuvântul Domnului s-a dus
Și-apoi, în acest fel, i-a spus,
Despre Baeșa, cari aflat
Era pe tronul de-mpărat:
2„Eu, din țărână, te-am cules
Și astfel, tu ai fost ales
Mai mare în poporul Meu.
Dar n-ai făcut ce ți-am spus Eu,
Căci ți-a plăcut, cu mult mai tare,
A lui Ieroboam cărare.
Poporul, Mi l-ai abătut
Și să greșească l-ai făcut.
Astfel, el a păcătuit
Și-a Mea mânie a stârnit.
3Acuma dar, i-a seama bine,
Căci te voi mătura pe tine,
Precum și a ta casă toată,
Așa cum a pățit odată
Ieroboam, acela care,
Părinte, pe Nebat, îl are.
4Cel ce-n cetate o să piară
Va fi mâncat de câini. Afară –
Atunci când întâmpla-se-va
Ca să îți moară cineva –
De păsările cerului,
Mâncată fi-va carnea lui.”
5Dar faptele ce le-a făcut
Baeșa-atunci, nu s-au trecut
În cărțile Cronicilor
Ce sunt ale-mpăraților
Cari, în Israel, au domnit?
6Baeșa-a fost adăugit,
Părinților și îngropat
La Tirța. El a fost urmat
De fiul său – Ela, numit –
Cari în Israel a domnit.
7Prin Iehu – prin prorocul care,
Părinte, pe Hanani-l are –
Cuvântul Domnului vorbise
Despre Baeșa și vestise
Pieirea împăratului
Precum și cea a casei lui,
Pentru tot răul săvârșit
Și pentru că el a lovit
Pe cei ce-n țară se aflau
Și din Ieroboam veneau.
Domnia lui Ela
8Când Ela fost-a-ncoronat
În Israel ca împărat
Ani douăzeci și șase-avea
Asa, de când împărățea
În Iuda. Ela a domnit
La Tirța, unde-a și murit.
Pe scaunul de împărat,
Ela, numai doi ani, a stat.
9El a avut un slujitor –
Zimri numit – conducător
Fiind pus peste jumătate
Din carele-n țară aflate.
Ela, la Tirța chefuia
În casa care o avea
Arța – omu-mpăratului –
Mai mare peste casa lui.
Zimri, un plan, a ticluit
Contra lui Ela: a venit,
Pe negândite, peste el,
10Și l-a ucis. În acest fel,
Pe al lui tron de împărat,
Zimri – în urmă – s-a urcat.
Atunci când Zimri a venit
Și în Israel a domnit,
Ani douăzeci și șapte-avea
Asa, de când împărățea.
11După ce Zimri s-a urcat
Pe scaunul de împărat,
El i-a ucis pe cei pe care
Baeșa-n a lui casă-i are,
Căci rude-n viață n-a lăsat
Și nici prieteni n-a cruțat.
12Nimeni, dintre acei pe care
Baeșa-n a lui casă-i are,
Nu a scăpat, căci negreșit,
Prin Zimri fost-a împlinit,
Atunci, cuvântul Domnului,
Pe care, prin prorocul lui –
Prin Iehu – Domnul îl rostise
13Așa precum El plănuise,
Din pricină că în păcat –
Întâi Baeșa ca-mpărat,
Și-n urmă Ela, fiul lui –
Au tras poporul Domnului.
Cei doi, la idoli, au slujit,
Iar pe-a lor cale, s-a vădit
Că tot poporul a călcat,
Încât pe Domnu-a mâniat.
14Dar toate câte le-a făcut
Ela, atunci, nu s-au trecut
În cărțile Cronicilor
Ce sunt ale-mpăraților
Cari înainte-i au venit
Și-n Israel au stăpânit?
Zimri
15Ani douăzeci și șapte-avea
Asa, de când împărățea,
Atunci când Zimri, împărat,
La Tirța, fost-a-ncoronat
Și șapte ani acolo, el
A-mpărățit, în Israel.
La Ghibeton, s-au adunat
Israeliții și-au purtat
Lupte, căci el și-al său popor
Erau ai Filistenilor.
16În tabără, s-a auzit
Vestea că Zimri-a uneltit
Și l-a ucis pe împărat.
Poporu-atuncea l-a luat
Pe Omri – pe acela care
Peste oștire-a fost mai mare –
Făcându-l domn, în Israel.
17Omri – și-alăturea de el,
Întreg poporul – au plecat
Din Ghibeton și-au atacat
Cetatea Tirța, de îndată.
18Zimri, văzând că e luată
Cetatea Tirța, a fugit
Grabnic, și s-a adăpostit
În cetățuia cea pe care
Casa împărătească-o are.
Acolo, el s-a încuiat,
Iar apoi, casei, foc i-a dat.
În felu-acesta, a murit,
19Pentru că a păcătuit –
Ca și înaintașul său –
Făcând doar ceea ce e rău,
Față de Domnul, căci urmase
Calea pe care o lăsase
Ieroboam, iar după el,
A tras întregul Israel.
20Dar toate câte le-a făcut
Zimri, atunci, nu s-au trecut
În cărțile Cronicilor
Ce sunt ale-mpăraților
Cari înainte-i au venit
Și-n Israel au stăpânit?
21În două-atunci, s-a despărțit
Poporul. Unii l-au voit
Pe Tibni – pe acela care,
Părinte, pe Ghinat, îl are –
Iar alți-au vrut ca împărat
Să fie Omri-ncoronat.
22Cei cari, pe Omri, l-au dorit,
Să-i biruiască-au reușit,
Pe cei care au căutat
Pe Tibni-a-l pune împărat.
În lupte, Tibni a murit,
În timp de Omri a domnit.
Domnia lui Omri
23Ani treizeci și-unu împlinea
Asa, de când împărățea,
Atunci când Omri, așezat,
Fost-a-n Israel, împărat.
Ani doisprezece, a stat el,
Ca împărat, în Israel.
După ce șase ani a stat
La Tirța ca și împărat,
24A cumpărat muntele care,
„Samaria”, drept nume, are
Și doi talanți plătit-a el –
De-argint – pe muntele acel.
Muntele-apoi, l-a întărit
Și, o cetate a zidit
Pe creastă. Când a terminat,
Cetății-acelea i-a dat
Numele de „Samaria”,
Așa după cum se numea
Șemer, stăpânul muntelui,
Cel care i-l vânduse lui.
25La fel ca-naintașul său,
Omri-a făcut ce este rău
Față de Domnul, ne-ncetat.
Cu mult mai rău el s-a purtat,
Decât cei dinaintea lui.
26Pe calea împăratului
Ieroboam – acela care,
Părinte, pe Nebat, îl are –
Necontenit, Omri-a umblat
Și la păcate s-a dedat.
Prin idolii la cari slujise,
Mânia Domnului stârnise.
27Dar faptele ce le-a făcut
Omri, atunci, nu s-au trecut
În cărțile Cronicilor
Ce sunt ale-mpăraților
Cari înainte-i au venit
Și-n Israel, au stăpânit?
28Când de pe lume a plecat,
A fost și el adăugat
Părinților ce i-a avut.
Mormântul său a fost făcut
În a Samariei cetate,
Iar când au fost sfârșite toate,
Ahab – al său fiu – a venit
Și-n Israel a-mpărățit.
Ahab și Izabela
29Treizeci și opt de ani făcea
Asa, de când împărățea,
Când în Israel a venit
Ahab, de a împărățit.
Ahab este acela care,
Pe Omri, drept părinte-l are,
Și două’și doi de ani a stat
El, la Samaria-mpărat.
30Ca și înaintașul său,
El a făcut ce este rău
Față de Domnul, ne-ncetat.
Cu mult mai rău el s-a purtat,
Decât înaintașii lui.
Pe calea împăratului
Ieroboam – acela care,
31Părinte pe Nebat, îl are –
El a umblat, necontenit,
Iar pe deasupra, s-a-nsoțit
Cu Izabela – fata care,
Părinte, pe Etbaal, îl are –
Al cărei tată, împărat
Era-n Sidon încoronat.
Ahab, în urmă, a zidit,
Altar – lui Baal – și i-a slujit.
32Un templu, el i-a înălțat,
Lui Bal, unde a așezat
Altarul ce l-a întocmit.
Templul acela l-a zidit
În a Samariei cetate.
33Apoi, după aceste toate,
El, Astarteei, i-a cioplit
Un idol. Astfel, s-a vădit
Că mult mai rău el s-a purtat,
Decât aceia care-au stat
Pe scaunul lui Israel,
‘Nainte de a fi domn el.
Ca toți ceilalți de pân’ atunci,
Ale lui Dumnezeu porunci,
Mereu, el le-a nesocotit,
Încât mânia I-a stârnit.
34Apoi, pe vremea lui Hiel –
Cel care fost-a din Betel –
A Ierihonului cetate
A rezidit-o. Așezate
Sunt ale sale temelii,
Cu prețul primului din fii
Cari, Abiram, a fost chemat.
Porțile i le-a așezat
Cu prețul vieții fiului
Mai mic, aflat în casa lui,
Care, Segub, a fost numit.
În acest fel, s-au împlinit
Cuvintele ce le rostise
Domnul, atuncea când vorbise,
Prin Iosua, acela care,
Pe Nun, ca și părinte-l are.
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2014 Ioan Ciorca