1 Samuel 8
8
Israeliții cer un Împărat
1Când Samuel a-mbătrânit,
Pe fiii săi i-a rânduit
Judecători, în Israel.
2Primul născut a fost Ioel.
De Abia, a fost urmat
Și la Beer-Șeba, ei au stat,
Fiind judecători astfel,
Peste întregul Israel.
3Fiii lui Samuel făceau
Doar lucruri rele. Nu călcau
Pe urmele tatălui lor.
Lacomi fiind, de la popor,
Necontenit, mită luau,
Și-apoi dreptatea o călcau.
4Bătrânii toți, din Israel,
La Rama-au mers – la Samuel –
5Și-n felu-acesta, i-au vorbit:
„Iată că ai îmbătrânit.
Noi i-am văzut pe fiii tăi
Că nu îți seamănă; sunt răi,
Și nu merg pe urmele tale.
De-aceea, am găsit cu cale
Ca să îți spunem, iar apoi,
Să-ți cerem să pui peste noi,
Un împărat, judecător,
Precum are orice popor.”
6Lui Samuel nu i-a plăcut
Faptul că oameni-au cerut
Un împărat, judecător,
Să fie pus peste popor.
Lui Dumnezeu, s-a rugat el,
7Iar Domnu-i spuse-n acest fel:
„Să faci după dorința lor,
Pentru că iată, ăst popor
Nu te va lepăda pe tine,
Ci el se leapădă de Mine,
Și nu mai vrea ca să domnesc,
Căci nu-i place să-l cârmuiesc.”
8Față de tine, s-au purtat
Așa precum s-a arătat
Întotdeauna, de când Eu,
Din al Egiptului jug greu,
L-am scos și l-am eliberat.
Alți dumnezei și-a căutat
Și-apoi, pe-aceia i-a slujit.
Pe Mine-n schimb, M-a părăsit.
9Ascultă de al tău popor
Și dă-le-un împărat al lor,
Dar înștiințează-i, de îndat’,
Ce drepturi are-un împărat.”
10În urmă, mers-a Samuel
Și i-a vorbit lui Israel.
A-mpărtășit poporului,
Atunci, cuvântul Domnului.
11Către sfârșit, mai zise-apoi:
„Cel ce va fi pus peste voi –
Adică-n frunte așezat
Ca să vă fie împărat –
Să știți că multe drepturi are.
De-aceea, dați-i ascultare.
Pe-ai voștri fii o să-i adune
Căci are dreptul de a-i pune
Apoi, lângă carele sale –
După cum va găsi cu cale –
Sau între călăreții lui,
S-alerge-n fața carului
Ce-l va avea. Ei au să fie
12Puși căpetenii peste-o mie
Și peste cincizeci. În ăst fel,
Pământul ce îl are el,
De-ai voștri fii va fi arat.
Tot ei îl vor fi secerat
Și tot ei face-vor apoi,
Arme și care de război.
13Pe ale voastre fiice, el –
Adică împăratu-acel –
Le va lua – cum o să-i placă –
Punându-le, pâine, să-i facă.
14Din câmpul vostru, va putea,
Partea mai bună să o ia.
Din ale voastre vii, la fel;
Și din măslini lua-va el,
Iar tot ceea ce a luat,
Slugilor sale va fi dat.
15În urmă – fără îndoială –
O să vă ieie zeciuială
Și o va da familiei lui
Și slugilor palatului.
16Pe-ai voștri robi are să-i ia –
Boi și măgari, de-asemenea –
Și o să-i întrebuințeze,
Ca pentru el doar, să lucreze.
17O să vă ieie zeciuială
Din oi și – fără îndoială –
Că obligați aveați să fiți
Cu toții, ca să îl slujiți.
18Atuncea, veți striga, mereu,
În contra lui, la Dumnezeu,
Dar El nu vă va asculta,
Ci surd, la glasul vost’, va sta.”
19Însă, întregul Israel
N-a ascultat de Samuel,
Ci-n gura mare a strigat:
„Nu! Să ne pui un împărat,
20Pentru că vrem să fim și noi,
Ca toate neamurile-apoi!
Un împărat – peste popor –
Să fie-acum judecător!
În luptă să ne însoțească
Și oastea să ne-o cârmuiască!”
21Când Samuel a auzit
Cuvintele ce le-a rostit
Poporul, în auzul lui,
S-a dus și-n fața Domnului,
El le-a mărturisit, de-ndat’.
22Domnul, atunci, a cuvântat:
„Ascultă a poporului
Dorință și, asupra lui,
Cată să pui un împărat.”
În urmă, s-a înapoiat
Și-a zis bărbaților pe care
Neamul lui Israel îi are:
„La casa voastră, înapoi,
Acum, să vă întoarceți voi.”
Selectat acum:
1 Samuel 8: BIV2014
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2014 Ioan Ciorca
1 Samuel 8
8
Israeliții cer un Împărat
1Când Samuel a-mbătrânit,
Pe fiii săi i-a rânduit
Judecători, în Israel.
2Primul născut a fost Ioel.
De Abia, a fost urmat
Și la Beer-Șeba, ei au stat,
Fiind judecători astfel,
Peste întregul Israel.
3Fiii lui Samuel făceau
Doar lucruri rele. Nu călcau
Pe urmele tatălui lor.
Lacomi fiind, de la popor,
Necontenit, mită luau,
Și-apoi dreptatea o călcau.
4Bătrânii toți, din Israel,
La Rama-au mers – la Samuel –
5Și-n felu-acesta, i-au vorbit:
„Iată că ai îmbătrânit.
Noi i-am văzut pe fiii tăi
Că nu îți seamănă; sunt răi,
Și nu merg pe urmele tale.
De-aceea, am găsit cu cale
Ca să îți spunem, iar apoi,
Să-ți cerem să pui peste noi,
Un împărat, judecător,
Precum are orice popor.”
6Lui Samuel nu i-a plăcut
Faptul că oameni-au cerut
Un împărat, judecător,
Să fie pus peste popor.
Lui Dumnezeu, s-a rugat el,
7Iar Domnu-i spuse-n acest fel:
„Să faci după dorința lor,
Pentru că iată, ăst popor
Nu te va lepăda pe tine,
Ci el se leapădă de Mine,
Și nu mai vrea ca să domnesc,
Căci nu-i place să-l cârmuiesc.”
8Față de tine, s-au purtat
Așa precum s-a arătat
Întotdeauna, de când Eu,
Din al Egiptului jug greu,
L-am scos și l-am eliberat.
Alți dumnezei și-a căutat
Și-apoi, pe-aceia i-a slujit.
Pe Mine-n schimb, M-a părăsit.
9Ascultă de al tău popor
Și dă-le-un împărat al lor,
Dar înștiințează-i, de îndat’,
Ce drepturi are-un împărat.”
10În urmă, mers-a Samuel
Și i-a vorbit lui Israel.
A-mpărtășit poporului,
Atunci, cuvântul Domnului.
11Către sfârșit, mai zise-apoi:
„Cel ce va fi pus peste voi –
Adică-n frunte așezat
Ca să vă fie împărat –
Să știți că multe drepturi are.
De-aceea, dați-i ascultare.
Pe-ai voștri fii o să-i adune
Căci are dreptul de a-i pune
Apoi, lângă carele sale –
După cum va găsi cu cale –
Sau între călăreții lui,
S-alerge-n fața carului
Ce-l va avea. Ei au să fie
12Puși căpetenii peste-o mie
Și peste cincizeci. În ăst fel,
Pământul ce îl are el,
De-ai voștri fii va fi arat.
Tot ei îl vor fi secerat
Și tot ei face-vor apoi,
Arme și care de război.
13Pe ale voastre fiice, el –
Adică împăratu-acel –
Le va lua – cum o să-i placă –
Punându-le, pâine, să-i facă.
14Din câmpul vostru, va putea,
Partea mai bună să o ia.
Din ale voastre vii, la fel;
Și din măslini lua-va el,
Iar tot ceea ce a luat,
Slugilor sale va fi dat.
15În urmă – fără îndoială –
O să vă ieie zeciuială
Și o va da familiei lui
Și slugilor palatului.
16Pe-ai voștri robi are să-i ia –
Boi și măgari, de-asemenea –
Și o să-i întrebuințeze,
Ca pentru el doar, să lucreze.
17O să vă ieie zeciuială
Din oi și – fără îndoială –
Că obligați aveați să fiți
Cu toții, ca să îl slujiți.
18Atuncea, veți striga, mereu,
În contra lui, la Dumnezeu,
Dar El nu vă va asculta,
Ci surd, la glasul vost’, va sta.”
19Însă, întregul Israel
N-a ascultat de Samuel,
Ci-n gura mare a strigat:
„Nu! Să ne pui un împărat,
20Pentru că vrem să fim și noi,
Ca toate neamurile-apoi!
Un împărat – peste popor –
Să fie-acum judecător!
În luptă să ne însoțească
Și oastea să ne-o cârmuiască!”
21Când Samuel a auzit
Cuvintele ce le-a rostit
Poporul, în auzul lui,
S-a dus și-n fața Domnului,
El le-a mărturisit, de-ndat’.
22Domnul, atunci, a cuvântat:
„Ascultă a poporului
Dorință și, asupra lui,
Cată să pui un împărat.”
În urmă, s-a înapoiat
Și-a zis bărbaților pe care
Neamul lui Israel îi are:
„La casa voastră, înapoi,
Acum, să vă întoarceți voi.”
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2014 Ioan Ciorca