1 Timotei 3
3
1„Iată, eu, de părere, sânt
Că este drept acel cuvânt,
Care a zis: „Cel ce râvnește
A fi episcop, își dorește
Un lucru bun”. Însă, să știe,
2Că el va trebui să fie
Fără prihană, cumpătat,
Doar c-o femeie, cununat,
Cu-nțelepciune, silitor,
Mereu – de oaspeți – primitor,
Necontenit a fi în stare
De-ai învăța, pe fiecare.
3Să nu fie vreun băutor,
Nici bătăuș, sau doritor
De un câștig mârșav, ci blând
Să se arate, orișicând;
Să nu fie un iubitor
De bani, sau un gâlcevitor.
4Casa, să își chivernisească,
Copiii, să și-i stăpânească
Și să arate sârguință,
Cum cere buna cuviință.
5Căci dacă cineva nu știe,
Ca de a lui casă să ție
Și, bine, să o cârmuiască,
Cum va putea să îngrijească
De-acea Biserică, pe care,
Al nostru Dumnezeu o are?
6Nici să nu fie cineva
Cari, de curând, e-ntors, cumva,
La Dumnezeu și, îngâmfat,
Să se trezească, de îndat’,
Și-apoi, să pice-asupra lui
Pedepsele diavolului.
7El trebuie ca să deție,
Mereu, o bună mărturie,
Din partea celor de afară,
Ca să n-ajungă de ocară,
Și-n cursa diavolului – el –
Să cadă-apoi, în acest fel.
8Diaconii, de-asemenea,
Trebuie, cinste, a avea.
Câștig mârșav, să nu dorească,
Nici două fețe, să vădească,
Nici vin, prea mult, ei să nu beie,
Ci cumpătați, mereu, să steie
9Și să păstreze, ne-ncetat –
Ținându-și cugetul curat –
Taina credinței. Căutați
10Ca, mai întâi, să-i cercetați,
Dacă n-au nici o meteahană
Și dacă sunt fără prihană –
Ca să știți tot – și-abia apoi,
Diaconi, să îi faceți voi.
11Femeile, de-asemenea
Trebuie, cinste, a avea;
Clevetitoare, să nu fie;
Cu cumpătare să se ție
Și, credincioase, să se-arate
Apoi, în lucrurile toate.
12Diaconii vor fi bărbați,
Cu o nevastă, însurați,
Cari știu, copiii, a și-i ține
Și își conduc casele, bine.
13Căci cei cari bine doar slujesc
Ca și diaconi, dobândesc
Un loc fruntaș – fără-ndoială –
Precum și-o mare îndrăzneală,
În crezul ce-l avem, de sus,
În Domnul nost’, Hristos Iisus.
14Îți scriu aceste lucruri, vrând,
Să te revăd, cât mai curând,
Și am astă nădejde-n mine,
Că iute, am să vin la tine.
15Dar dacă zăbovesc, să știi
Cum să te porți, cum să te ții,
Neîncetat, în casa care
Al nostru Dumnezeu o are –
Casă care-i întruchipată
De-a Lui Biserică curată –
Și-i stâlp al adevărului,
Precum și temelia lui.
16Desigur, taina este mare –
Pe cari, evlavia o are…
„Acel care S-a arătat –
Cel care fost-a întrupat –
A fost, în urmă, dovedit,
A fi, în Duh, neprihănit;
De îngeri, El a fost văzut,
Iar Neamurile au avut
Parte de El, fiind vestit
Și-n lume propovăduit,
Încât toți au crezut astfel,
Și-n slavă fost-a-nălțat El.”
Selectat acum:
1 Timotei 3: BIV2014
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2014 Ioan Ciorca
1 Timotei 3
3
1„Iată, eu, de părere, sânt
Că este drept acel cuvânt,
Care a zis: „Cel ce râvnește
A fi episcop, își dorește
Un lucru bun”. Însă, să știe,
2Că el va trebui să fie
Fără prihană, cumpătat,
Doar c-o femeie, cununat,
Cu-nțelepciune, silitor,
Mereu – de oaspeți – primitor,
Necontenit a fi în stare
De-ai învăța, pe fiecare.
3Să nu fie vreun băutor,
Nici bătăuș, sau doritor
De un câștig mârșav, ci blând
Să se arate, orișicând;
Să nu fie un iubitor
De bani, sau un gâlcevitor.
4Casa, să își chivernisească,
Copiii, să și-i stăpânească
Și să arate sârguință,
Cum cere buna cuviință.
5Căci dacă cineva nu știe,
Ca de a lui casă să ție
Și, bine, să o cârmuiască,
Cum va putea să îngrijească
De-acea Biserică, pe care,
Al nostru Dumnezeu o are?
6Nici să nu fie cineva
Cari, de curând, e-ntors, cumva,
La Dumnezeu și, îngâmfat,
Să se trezească, de îndat’,
Și-apoi, să pice-asupra lui
Pedepsele diavolului.
7El trebuie ca să deție,
Mereu, o bună mărturie,
Din partea celor de afară,
Ca să n-ajungă de ocară,
Și-n cursa diavolului – el –
Să cadă-apoi, în acest fel.
8Diaconii, de-asemenea,
Trebuie, cinste, a avea.
Câștig mârșav, să nu dorească,
Nici două fețe, să vădească,
Nici vin, prea mult, ei să nu beie,
Ci cumpătați, mereu, să steie
9Și să păstreze, ne-ncetat –
Ținându-și cugetul curat –
Taina credinței. Căutați
10Ca, mai întâi, să-i cercetați,
Dacă n-au nici o meteahană
Și dacă sunt fără prihană –
Ca să știți tot – și-abia apoi,
Diaconi, să îi faceți voi.
11Femeile, de-asemenea
Trebuie, cinste, a avea;
Clevetitoare, să nu fie;
Cu cumpătare să se ție
Și, credincioase, să se-arate
Apoi, în lucrurile toate.
12Diaconii vor fi bărbați,
Cu o nevastă, însurați,
Cari știu, copiii, a și-i ține
Și își conduc casele, bine.
13Căci cei cari bine doar slujesc
Ca și diaconi, dobândesc
Un loc fruntaș – fără-ndoială –
Precum și-o mare îndrăzneală,
În crezul ce-l avem, de sus,
În Domnul nost’, Hristos Iisus.
14Îți scriu aceste lucruri, vrând,
Să te revăd, cât mai curând,
Și am astă nădejde-n mine,
Că iute, am să vin la tine.
15Dar dacă zăbovesc, să știi
Cum să te porți, cum să te ții,
Neîncetat, în casa care
Al nostru Dumnezeu o are –
Casă care-i întruchipată
De-a Lui Biserică curată –
Și-i stâlp al adevărului,
Precum și temelia lui.
16Desigur, taina este mare –
Pe cari, evlavia o are…
„Acel care S-a arătat –
Cel care fost-a întrupat –
A fost, în urmă, dovedit,
A fi, în Duh, neprihănit;
De îngeri, El a fost văzut,
Iar Neamurile au avut
Parte de El, fiind vestit
Și-n lume propovăduit,
Încât toți au crezut astfel,
Și-n slavă fost-a-nălțat El.”
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2014 Ioan Ciorca