1 Timotei 2

1„Vă îndemn dar, să căutați

Ca mai întâi, să vă rugați,

Să faceți cereri, mijlociri,

Și să aduceți mulțumiri,

Lui Dumnezeu, și pentru voi,

Și pentru toți oameni-apoi:

2Pentru cei cari sunt împărați,

Sau dregători sunt înălțați,

Ca viața s-o aveți tihnită

Și pașnică și liniștită,

În cinste numai, și-n lumină,

Cu o evlavie deplină.

3Lucrul acesta – eu vă spun –

Precum că este foarte bun,

Și bine e primit, mereu,

De către-al nostru Dumnezeu,

Mântuitorul nostru care

4Cheamă și vrea ca fiecare

Să fie-n urmă mântuit –

După ce-ntâi va fi venit,

La adevărul Domnului,

Precum și la știința lui.

5Este un singur Dumnezeu;

Și un mijlocitor, mereu,

E, între noi, și Cel de Sus:

Omul chemat Hristos Iisus,

6Cari dat e, pentru fiecare,

Drept prețul de răscumpărare;

Faptul acesta – negreșit –

Va trebui adeverit,

Cu toată cinstea cuvenită,

Când fi-va vremea potrivită.

7Apostol, Îi sunt, fraților,

Și-I sunt propovăduitor –

Nu mint, ci adevăr v-am spus,

În Domnul nost’, Hristos Iisus –

Ca printre Neamuri să mă duc,

Să le învăț și să le-aduc,

La adevărul Domnului,

Precum și la credința lui.

8Vreau să se roage, ne-ncetat –

În orice loc s-ar fi aflat –

Bărbații, și-apoi, mâini curate,

Spre cer, să fie înălțate,

Fără-ndoieli, fără mânie.

9Vreau ca femeile să știe

Să se îmbrace cuviincios,

Și-ntr-un chip vrednic și frumos –

Plin de sfială și rușine –

Lui Dumnezeu, să I se-nchine,

Nu cu un păr mândru-mpletit –

Cu aur doar, împodobit –

Și nici cu straie scumpe care

Sclipi-vor, de mărgăritare.

10S-aducă dar, la rugăciune,

Mereu, doar faptele lor bune,

Așa precum le șade bine

Și după cum li se cuvine

Unor femei evlavioase,

Care se cheamă credincioase.

11Pentru femeie, se va cere,

Ca să învețe în tăcere

Și cu supunere, căci ei –

Adică oricărei femei –

12Nu îi dau voie să-i învețe,

Pe alții, sau să dea povețe,

Și nici de-a se fi ridicat,

Mai sus, decât e un bărbat,

Căci ei, am spus că i se cere

A ști să stea doar în tăcere.

13Întâi, Adam a fost făcut,

Și-apoi, Eva a apărut;

14Și nu Adam s-a dovedit

Că este cel ce-i ispitit,

Ci amăgită, prima dată,

Femeia e, iar vinovată,

Ea s-a făcut, căci a călcat

Poruncile care s-au dat.

15Totuși, și ea este sortită

Ca să ajungă mântuită,

Prin faptul că ea zămislește

Copii – și dacă stăruiește

În dragoste, smerenie,

Credință și sfințenie.”

Selectat acum:

1 Timotei 2: BIV2014

Evidențiere

Partajează

Copiază

Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te

Află mai multe despre Biblia în versuri 2014

1 Timotei 2

1„Vă îndemn dar, să căutați

Ca mai întâi, să vă rugați,

Să faceți cereri, mijlociri,

Și să aduceți mulțumiri,

Lui Dumnezeu, și pentru voi,

Și pentru toți oameni-apoi:

2Pentru cei cari sunt împărați,

Sau dregători sunt înălțați,

Ca viața s-o aveți tihnită

Și pașnică și liniștită,

În cinste numai, și-n lumină,

Cu o evlavie deplină.

3Lucrul acesta – eu vă spun –

Precum că este foarte bun,

Și bine e primit, mereu,

De către-al nostru Dumnezeu,

Mântuitorul nostru care

4Cheamă și vrea ca fiecare

Să fie-n urmă mântuit –

După ce-ntâi va fi venit,

La adevărul Domnului,

Precum și la știința lui.

5Este un singur Dumnezeu;

Și un mijlocitor, mereu,

E, între noi, și Cel de Sus:

Omul chemat Hristos Iisus,

6Cari dat e, pentru fiecare,

Drept prețul de răscumpărare;

Faptul acesta – negreșit –

Va trebui adeverit,

Cu toată cinstea cuvenită,

Când fi-va vremea potrivită.

7Apostol, Îi sunt, fraților,

Și-I sunt propovăduitor –

Nu mint, ci adevăr v-am spus,

În Domnul nost’, Hristos Iisus –

Ca printre Neamuri să mă duc,

Să le învăț și să le-aduc,

La adevărul Domnului,

Precum și la credința lui.

8Vreau să se roage, ne-ncetat –

În orice loc s-ar fi aflat –

Bărbații, și-apoi, mâini curate,

Spre cer, să fie înălțate,

Fără-ndoieli, fără mânie.

9Vreau ca femeile să știe

Să se îmbrace cuviincios,

Și-ntr-un chip vrednic și frumos –

Plin de sfială și rușine –

Lui Dumnezeu, să I se-nchine,

Nu cu un păr mândru-mpletit –

Cu aur doar, împodobit –

Și nici cu straie scumpe care

Sclipi-vor, de mărgăritare.

10S-aducă dar, la rugăciune,

Mereu, doar faptele lor bune,

Așa precum le șade bine

Și după cum li se cuvine

Unor femei evlavioase,

Care se cheamă credincioase.

11Pentru femeie, se va cere,

Ca să învețe în tăcere

Și cu supunere, căci ei –

Adică oricărei femei –

12Nu îi dau voie să-i învețe,

Pe alții, sau să dea povețe,

Și nici de-a se fi ridicat,

Mai sus, decât e un bărbat,

Căci ei, am spus că i se cere

A ști să stea doar în tăcere.

13Întâi, Adam a fost făcut,

Și-apoi, Eva a apărut;

14Și nu Adam s-a dovedit

Că este cel ce-i ispitit,

Ci amăgită, prima dată,

Femeia e, iar vinovată,

Ea s-a făcut, căci a călcat

Poruncile care s-au dat.

15Totuși, și ea este sortită

Ca să ajungă mântuită,

Prin faptul că ea zămislește

Copii – și dacă stăruiește

În dragoste, smerenie,

Credință și sfințenie.”

Selectat acum:

Evidențiere

Partajează

Copiază

Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te

Află mai multe despre Biblia în versuri 2014