Locuitorii cei pe care
Cetatea Ierihon îi are,
Grabnic, la Elisei s-au dus
Și-apoi, în acest fel i-au spus:
„Privește la cetate. Iată:
E foarte bine așezată,
Dar dacă apele sunt rele,
Ogoarele-s sterpe și ele.”
Îndată, Elisei le-a spus:
„Un blid nou, vreau să-mi fie-adus.
Mai vreau un pic de sare-apoi,
În acel blid, să puneți voi.”
Oameni-atuncea au făcut
Așa precum li s-a cerut.
Când Elisei a căpătat
Vasul cu sare, s-a-ndreptat
Către al apelor izvor.
A aruncat, în unda lor,
Sarea care fusese-n el
Și-a glăsuit în acest fel:
„Așa vorbește Domnul: „Iată,
Această apă-i vindecată.
Moartea, din ea, n-o să mai vie;
Sterpe câmpii, n-au să mai fie.”
Iar apele s-au vindecat,
În felu-acesta, de îndat’ –
Așa cum spus-a Dumnezeu –
Și bune au rămas, mereu.
Când Elisei a terminat
Cu apele, a apucat
Drumul ce duce la Betel.
Dar din cetate, după el,
Câțiva copii au alergat
Și în batjocur-au strigat:
„Hai, suie-te, pleșuvule!”
S-a mâniat, la vorbele
Pe care i le-au aruncat,
S-a-ntors și-apoi i-a blestemat,
În Numele Domnului Sfânt.
Îndată, la al său cuvânt,
Dintr-o pădure au ieșit
Doi urși, care s-au repezit
Către acei copii și-apoi,
Ucis-au patruzeci și doi.
De-acolo, spre Carmel s-a dus
Și a urcat pe munte, sus,
De unde-n urmă, el voia
Să meargă la Samaria.
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
