Exodul 22
22
Legi privitoare la avere
1„Cel care va fura o oaie –
Sau un bou fură – și îl taie
Ori îl va vinde – negreșit,
Ca hoțul fi-va pedepsit.
Pentru un bou, va da-napoi,
Proprietarului, cinci boi;
Pentru oaie, va avea,
Patru–napoi, ca să îi dea.
2Dacă cumva, s-o fi-ntâmplând
Că hoțul este prins spărgând,
Iar omul care l-a găsit
Pe hoț, de moarte l-a lovit,
Nu se va face vinovat
De-acel omor, ci e iertat.
3Dar dacă zorii s-au ivit
Și soarele a răsărit,
Atuncea este vinovat,
Pentru că viața i-a luat.
Hoțul ce-i prins va da apoi,
Ce datorează, înapoi.
De nu are nimic de dat,
Ca rob să-l vinzi. Prețul luat,
Răscumpărare să îi fie
Apoi, pentru a lui hoție.
4Dacă ceea ce a furat –
Măgar, bou, oaie – e aflat
În viață încă-n mâna lui,
O să îi dea stăpânului
Acelor vite, înapoi,
Totul, însă-ndoit apoi.
5Dacă se va-ntâmpla, cumva,
Și stricăciune, cineva,
Unui ogor, îi va aduce,
Sau unei vii – căci se va duce
Să pască vita ce-o avea,
Într-un ogor al altuia –
Pentru tot ce a fost stricat,
Stăpânul vitei obligat
Este să-i dea răscumpărare,
Celui ce paguba o are.
Astfel, el trebuie să dea
Cel mai bun rod ce-l vor avea
Ogoarele sau via lui,
Drept plată, păgubitului.
6Dacă un foc va izbucni
Și mărăcini va întâlni
În calea lui și se va-ntinde
Și-apoi ogoru-l va cuprinde,
Arzând grâul în snopi aflat –
Sau lanul ce s-a înălțat –
Cel ce-a pus foc și e de vină,
Despăgubire dă, deplină.
7Dacă un om dă altuia
Unelte, bani spre a-i ținea
La sine-n casă, spre păstrare
Și-apoi furate-s, hoțul care
Astă hoție-a săvârșit,
Va da-napoi tot, îndoit.
8Când acel hoț nu se găsește,
Stăpânul casei trebuiește
Să vină-n fața Domnului,
Să spună că aproapelui,
Din bunuri, el nu i-a furat
Și că nu este vinovat.
9În orice pricini se vor pune –
Referitor la-nșelăciune,
Privind un bou sau un măgar,
O oaie sau o haină chiar,
Sau poate-un lucru ce-i pierdut
Ce pare că a fost văzut,
Căci despre el „Uite-l” se spune –
Împricinații să se-adune,
Și-n fața Domnului apoi,
Să-și ducă pricina, cei doi.
Acela care-i osândit de
Dumnezeu, va fi silit,
Tot – îndoit – să dea apoi,
Aproapelui său, înapoi.
10Dacă un om are să dea,
Înspre păstrare, altuia,
Un bou, o oaie, un măgar,
Un dobitoc, și-un mădular
Are să-și strice dobitocul –
Sau moare – sau poate, din locul
În care el a fost lăsat,
Cu sila a ajuns luat,
Dar omul, martori, n-a avut
La ceea ce s-a petrecut,
11Vor trebui – ca jurământ –
În Numele Domnului Sfânt,
Să facă părțile; iar cel
Care-n păstrare-avea la el
Vita sau dobitocul care
A fost furat – și nu-l mai are –
Va face o mărturisire
Cum că el n-are nici o știre
De ceea ce s-a întâmplat
Și că este nevinovat,
Căci n-a pus mâna ca să ia
Ceea ce nu-i aparținea.
Stăpânul dobitocului,
Primi-va jurământul lui,
Iar el nu va mai trebui,
Vita, de a-i înlocui.
12Dar dacă dobitocu-aflat
La sine, însă-a fost furat,
Atunci are să trebuiască,
Cu altul să-l înlocuiască.
13De dobitocul o să cadă,
Sălbăticiunilor, drept pradă
Și-are să fie sfârtecat,
Omul, atunci, e obligat
Ca să aducă o dovadă
Spre a putea ca să se vadă
Că acest lucru s-a-ntâmplat.
Alt dobitoc, nu-i obligat
Să dea în schimbul celui care
Fusese sfâșiat de fiare.
14Dacă-mprumută cineva,
O vită și-ntâmpla-se-va
Să i se strice-un mădular –
Ba și mai rău: să moară chiar –
Și a lipsit stăpânul său
Când s-a-ntâmplat ăst lucru rău,
Acela care a luat
Vita-mprumut, e obligat,
Pe primul, să-l despăgubească –
Deci trebuie să i-o plătească.
15Dacă stăpânul o să fie
De față, nici o datorie
Nu are cel ce-a-mprumutat-o,
Față de cel care i-a dat-o.
Prețul plătit pentru chirie
De-ajuns va trebui să fie.”
Necinstirea unei fete
16„Dacă se-ntâmplă ca o fată,
De cineva a fi-nșelată –
Deci dacă ea nu-i logodită
Și o să fie necinstită
De cel cu care s-a culcat –
Acela fi-va obligat
Ca plata zestrei să îi dea
Și de nevastă să o ia.
17Când tatăl fetei nu voiește
Să își dea fiica, trebuiește
Ca omul care-i vinovat –
Acela care s-a culcat
Cu ea – să o despăgubească
Și în argint să îi plătească
Zestrea care e cuvenită
Femeii care se mărită.
18Pe vrăjitoare, căutați,
În viață, să nu le lăsați.
19Să fie omorât pe loc
Cel care, cu un dobitoc,
Se culcă, și e dovedit.
20Pe cel care a îndrăznit
S-aducă, altui dumnezeu,
Jertfe – căci Domnul e, mereu,
Singurul Domn de peste fire –
Zdrobește-l, cu desăvârșire!”
Legi privitoare la asuprirea celor săraci
21„Pe cel străin, nu-l asuprești;
De-asemeni, să nu-l chinuiești,
Pentru că și al vost’ popor,
În țara Egiptenilor,
Străin a fost. Să te ferești,
22Ca nu cumva să asuprești
Pe văduvă și pe orfan.
23Nu-i voi lăsa să strige-n van,
La Mine, după ajutor,
Atunci când asupriți fi-vor.
Când au să strige, îi ascult;
Și când, spre voi, am să Mă uit –
Spre voi, care îi asupriți –
24Mânia o să Mi-o stârniți.
Ea are-ndată a se-aprinde
Și sabia vă va cuprinde,
Ștergându-vă dintre cei vii.
Orfani vor fi ai voști’ copii,
Iar soațele, asemenea,
Căci văduve vor rămânea.
25Dacă un bine ai făcut,
Când ai dat bani cu împrumut
Celui ce e sărac și vine
Să se-mprumute de la tine –
Iar el e din al Meu popor –
Cu omul care-ți e dator,
Să nu te porți ca un avar –
Să nu fii ca un cămătar
Și să-i iei camătă, cumva.
26Zălog, când de la cineva,
O haină iei, la asfințit
Înapoiaz-o, negreșit;
27Căci haina-i e învelitoare,
Pentru-al său trup, iar alta n-are.
Cu ce se va culca? Vezi bine,
Că dacă va striga la Mine,
Ca să Îmi ceară ajutor,
Aud, căci sunt îndurător.”
Întâii născuți
28„Iată ce-ți voi mai spune Eu:
Să nu-L hulești pe Dumnezeu,
Și să nu-l blestemi pe cel care
Este-n al tău popor, mai mare.
29Tu să nu pregeți, niciodată,
Să-Mi aduci pârga adunată
Din seceriș. Îmi aduci Mie,
Și pârga cea dintâi din vie.
Pe cel dintâi fiu care-l ai,
Mie trebuie ca să Mi-l dai.
30Iată ce am găsit cu cale:
Primul născut, al vacii tale,
Al oii pe care o ai,
Mie, trebuie să Mi-l dai;
Cu mama lor au să rămână
Aceștia, timp de-o săptămână.
La Mine-i vei aduce-apoi,
A opta zi. Eu vreau ca voi,
31Să Îmi fiți sfinți. Să nu mâncați
Din carnea ce o s-o aflați
Pe câmp, de fiare sfâșiată.
Ea trebuie-a fi aruncată.
Luați-o, cu-ale voastre mâini,
Și aruncați-o-apoi, la câini.”
Selectat acum:
Exodul 22: BIV2014
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2014 Ioan Ciorca