Ieremia 27
27
Sfatul lui Ieremia
1La început – când a venit
La-mpărăție și-a domnit,
În Iuda, Ioiachim, cel care,
Pe Iosia, părinte-l are –
Prin Ieremia a fost spus
Acest cuvânt, venit de sus,
Din partea Domnului, iar el
A cuvântat în acest fel:
2„Domnul la mine a venit
Și-aste cuvinte le-a rostit:
„Fă-ți niște legături de-ndată
Și niște juguri totodată,
Pe cari la gât să ți le pui.
3Trimite-le-mpăratului
Cari în Edom e-ncoronat,
Celui ce e-n Moab aflat,
Celui care este pe tron
Peste copiii lui Amon,
La împăratul Tirului
Și la cel al Sidonului.
Să le trimiți la împărați,
Prin slujitorii lor aflați
În Iuda, la Ierusalim,
Care – după cum bine știm –
Aduc din țara lor solia,
La împăratul Zedechia.
4Le spune slujitorilor,
Să zică împăraților
Care în Iuda i-au trimis:
„Iată dar, ceea ce a zis
Domnul oștirilor, Acel
Ce-i Împărat în Israel:
„Mergeți degrabă și spuneți
Stăpânilor ce îi aveți:
5Eu am făcut acest pământ
Și oamenii cari pe el, sânt.
Eu – singur – prin puterea Mea,
Am mai făcut, de-asemenea,
Și dobitoacele pe care
Fața pământului le are.
Eu dau pământul cui Îmi place,
Pentru că pot orice a face.
6Acuma, hotărât-am dar,
Să-i dau lui Nebucadențar –
Cari Îmi e rob și e pe tron,
Drept împărat, în Babilon –
Aceste țări. Îi mai dau lui
Și fiarele pământului,
Care supuse au să-i fie.
7Astfel, oricare-mpărăție
Va fi supusă-n fața lui,
Precum și-n fața fiului
Și al nepotului ce-l are,
Până veni-va vremea-n care
Și țara lui are să fie
Supusă de o-mpărăție
Și de un neam cu mult mai mare,
Ce se va dovedi mai tare.
8Poporul ce se va opune
Și care nu se va supune
Lui Nebucadențar – cel care,
În Babilon, este mai mare –
Are să fie nimicit,
Pentru că el va fi lovit
Cu ciuma și cu foametea
Și o să-l taie sabia.
Așa va fi căci, negreșit,
Domnul e cel care-a vorbit!
9Nu vă lăsați dar, înșelați!
De-ai voști’ proroci nu ascultați!
Nu-i ascultați pe ghicitori,
Pe visători, pe văzători,
Nici pe cei care se vădesc,
În stele, precum că citesc!
Nu-i ascultați, când au să zică:
„Nu trebuie să aveți frică,
Pentru că n-o s-ajungeți voi,
Supuși în Babilon apoi!”
10Oameni-aceștia se vădesc
Că doar minciuni vă prorocesc,
Pentru ca alungați să fiți
Din țară și ca să pieriți
11Aflați că pe acel popor –
Care va fi ascultător
Și se supune celui care
În Babilon este mai mare –
Din țară, nu-l voi strămuta,
Ci pe al său pământ va sta
Să îl lucreze, să-l păzească
Și în ținut să locuiască.”
12La Zedechia, eu m-am dus
Și am zis tot ce mi s-a spus:
„Grabnic, supune-te-așadar,
Și tu, lui Nebucadențar
Care aflat este pe tron,
Drept împărat, în Babilon.
Numai așa doar, reușiți
Tu și poporul, să trăiți.
13De ce să nu mă ascultați
Și-astfel cu viață să scăpați,
Să nu v-ajungă sabia,
Nici ciuma și nici foametea,
Așa precum Domnul a spus
Că va păți cel nesupus?
14Prorocii voștri nu sunt buni,
Căci ei vă spun numai minciuni
Când zic: „Nu veți ajunge voi,
Supuși în Babilon apoi!”,
15Căci despre ei, Domnul a zis:
„Iată că nu Eu i-am trimis.
Vorbesc ei în Numele Meu,
Însă minciuni vă spun mereu,
Ca să ajungeți izgoniți
Din țară și ca să pieriți!
De-i ascultați, pieriți și voi
Și toți prorocii voștri-apoi!”
16Pe preoți i-am mai înștiințat
Și la popor am cuvântat:
„Domnul a zis: „Seama luați!
De-ai voști’ proroci, nu ascultați,
Când spun: „Uneltele pe care
Casa lui Dumnezeu le are,
Din Babilon vor fi aduse,
La locul lor să fie puse!”
Acești proroci, când vă vorbesc,
Numai minciuni vă prorocesc.
17Nu-i ascultați în ce vor spune!
Voi trebuie a vă supune
Celui ce este-ncoronat
În Babilon ca împărat.
Numai așa, voi o să fiți,
Din gheara morții, izbăviți.
De ce să fie dărâmată
Astă cetate minunată?
18Dacă-s proroci, precum au zis,
Și dacă Domnul i-a trimis –
Având Cuvântul Domnului –
Să mijlocească-n fața Lui,
Pentru uneltele pe care,
Azi, la Ierusalim, le are
Atât casa-mpăratului,
Precum și Casa Domnului,
Pentru a nu fi adunate
Și-n Babilon a fi mutate.
19Căci iată, Domnul oștilor
A spus în ăst fel, privitor
La stâlpi, la marea de aramă,
La temelii – de bună seamă –
Și la uneltele pe care,
Încă, cetatea le mai are
20Și n-au fost ridicate dar,
De către Nebucadențar,
Spre-a le muta la al său tron
Care se află-n Babilon –
Când a luat, după cum știm,
Drept robi, de la Ierusalim,
Pe cel ce-n Iuda stăpânea
Și se chema Ieconia,
Precum și pe aceia cari,
În Iuda, se vădeau mai mari.
Ieconia este cel care,
Pe Ioiachim, părinte-l are.
21Iată dar, ce a cuvântat
Cel care e încoronat
Drept Domn al oștilor – Acel
Ce-i Dumnezeu în Israel –
Despre uneltele pe care,
Azi, la Ierusalim, le are
Atât casa-mpăratului,
Precum și Casa Domnului:
22„Uneltele vor fi luate
Și-n Babilon vor fi mutate.
Acolo, ele-au să rămână
O vreme-ndelungată, până
Am să le caut Eu și-apoi,
Le voi aduce înapoi,
Aici, unde sunt azi aflate,
De unde ele-au fost luate.
Așa va fi căci – negreșit –
Domnul e cel care-a vorbit!”
Selectat acum:
Ieremia 27: BIV2014
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2014 Ioan Ciorca