Când Paștele se prăznuia,
Pilat, mereu, obișnuia,
A slobozi noroadelor,
Un condamnat, pe voia lor.
Atunci, zăcea în închisoare,
Un om, numit Baraba, care,
Într-o răscoală, a ucis
Pe cineva, fiind închis.
Gloata ceru, de la Pilat,
Ca să îi dea un condamnat,
Așa cum datina era.
„Pe cine vreți a ‘libera?” –
A zis Pilat, către popor.
„Pe Regele Iudeilor?”
În acest fel, el a vorbit,
Știind cât e de pizmuit
Iisus, de către cărturari,
Bătrâni și preoții cei mari,
Și că doar pizma i-a-ndemnat,
Pe a lui mână, de L-au dat.
Dar preoții cei mai de seamă –
Care-ncepură să se teamă
Că ar putea fi scos Iisus,
Din temniță – gloatei i-au spus
Să ceară-a fi eliberat
Baraba, de către Pilat.
„Acum, să-mi spuneți, ce doriți
Să-i fac, Celui ce Îl numiți
Drept „Rege al Iudeilor”?” –
A zis Pilat, către popor.
Întreg norodul a răcnit:
„Vrem ca să fie răstignit!”
„Dar ce-a făcut?” – zise Pilat.
„Să-L răstignești!” – gloata-a strigat.
Voind a fi pe placul lor,
Pilat – marele dregător –
Dorința, le-a îndeplinit.
Baraba fost-a slobozit,
Și-n timpu-acesta, pe Iisus,
Să-L bată cu nuiele-a pus,
‘Nainte de-a fi răstignit.
Bible App
Bible App for Kids
