Atunci, vederea i-a fost dată,
Căci Domnul, ochii, i-a deschis.
Speriat – trezit parcă din vis –
Balaam, în juru-i, a privit.
Abia atuncea, l-a zărit
Pe Înger, înainte-i stând,
Cu sabia amenințând.
De groază plin, s-a aruncat
Jos – la pământ – și s-a-nchinat,
Cu spaima-n oase-n fața Lui.
Atunci, Îngerul Domnului
L-a întrebat: „Ce ai făcut?
Pentru ce oare, ți-ai bătut
Tu, măgărița, de trei ori?
Nu vezi că ai putut să mori?
Eu am închis a ei cărare,
Căci drumu-ți duce la pierzare.
Dar măgărița M-a văzut
Și, de trei ori, s-a abătut,
Din calea Mea, și te-a scăpat.
Altfel, să fii încredințat
Că Eu te-aș fi ucis, îndată.
În viață, ar fi fost lăsată
Doar măgărița, negreșit.”
„Eu știu că am păcătuit” –
A zis Balaam, Îngerului
Care stătea în fața lui.
„Nu am știut că Tu erai
În față-mi și mă așteptai.
Dar dacă Tu gândești acum,
Că-i rău ce fac, mă-ntorc din drum.”
Îngerul Domnului a zis:
„Du-te – așa cum ai promis –
Cu acești oameni. Ia aminte!
Să nu vorbești alte cuvinte,
Decât acelea pentru care,
Eu îți voi da, încuviințare.”
Balaam, la drum, iar a pornit –
De căpetenii însoțit –
Către al lui Balac ținut,
Așa precum i s-a cerut.
Balac, de cum a auzit
Cum că Balaam vine-nsoțit
De căpeteniile sale,
Îndată, i-a ieșit în cale,
În locul cel mai depărtat
Care, în țară, s-a aflat.
La ale-Arnonului hotare,
Ieșitu-i-a-n întâmpinare –
Deci chiar la granițele-aflate,
Lângă-a Moabului cetate.
Către Balaam, Balac a zis:
„Dar oare, eu nu am trimis
Oameni, să vină după tine?
De ce nu ai venit la mine?
Sau poate că tu te gândești
Că, cinste, nu o să primești?”
Balaam răspunse: „Am venit,
Dar oare, mi-e îngăduit
Să-ți spun ceva? Să știi că eu
Pot spune, ce vrea Dumnezeu.
Îți voi vorbi, doar pe măsură
Ce îmi va pune vorbe-n gură.”
După al lui Balaam răspuns,
Cei doi s-au dus și au ajuns
La Chiriat-Huțot. Balac,
Voind a-i fi mereu pe plac,
Boi a jertfit, precum și oi,
Din care a trimis apoi,
Și lui Balaam și-asemenea,
Cetei care îl însoțea,
Căci cei care cu el erau,
Drept căpetenii se vădeau.
În zori de zi, Balac s-a dus
Și pe Balaam, el l-a adus,
La Bamot-Bal, în locu-n care
Putea privi în depărtare
Spre a putea vedea astfel,
Întreg poporul Israel.