Psalmii 101
101
Psalmul acesta, negreșit,
De David e alcătuit
1Dreptatea, bunătatea Ta,
Necontenit le voi cânta.
Ție Îți voi cânta mereu,
Căci ești al nostru Dumnezeu.
2Pe a neprihănirii cale,
Voi sta ‘naintea feței Tale
Și-am să mă port cu-nțelepciune.
Neprihănirea mi-o voi pune
În inimă, umblând în ea
Eu și cu toată casa mea.
Doamne, eu Te aștept pe Tine:
Când oare vei veni la mine?
3Nimic rău, nu voi pune eu,
În fața ochilor. Mereu,
Purtarea păcătoșilor,
O voi urî. Ei nu se vor
Lipi de mine, niciodată.
4Nici cei cu inima stricată
N-au să se-apropie de mine,
Căci la distanță îi voi ține.
Sufletul meu îl ocolește
Pe cel cari, rele, făptuiește.
5Pe-acela care s-a vădit
Că în ascuns și-a clevetit
Aproapele, îl nimicesc.
Pe-aceia cari, trufași, privesc,
N-am să îi sufăr, niciodată.
6Privirea mea va fi-ndreptată
Asupra credincioșilor
Din țara mea și-al meu popor.
Numai de cel neprihănit,
Am să fiu eu, mereu, slujit.
7Înșelătorul n-o să stea,
Nicicând, cu mine-n casa mea.
În fața mea, neîndoios,
Nu va ședea cel mincinos.
8În fiecare dimineață,
Am să-i secătuiesc de viață
Pe toți cei răi, din a mea țară,
Pentru că vreau să stârpesc iară,
Nelegiuirile aflate
În a lui Dumnezeu cetate.
Selectat acum:
Psalmii 101: BIV2014
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2014 Ioan Ciorca