Psalmii 76
76
Către mai marele pe care,
Ceata de cântăreți îl are.
Cântul acesta-ai pregătit
Spre-a fi cântat și-i potrivit
Pe instrumentele știute,
Care cu coarde sunt făcute.
Asaf e cel ce-a rostuit
Cântul acesta, negreșit
1Domnul în Iuda-i cunoscut,
Iar al Său Nume e știut
De către-ntregul Israel.
2Cortu-n Salem Și-l are El
Și-n muntele Sionului
Se află locuința Lui.
3Acolo, El a sfărâmat
Scuturi, săgeți – care-au zburat
Din arcuri, năvălind puhoi –
Săbii și arme de război.
4Tu Te areți mult mai măreț,
Mult mai puternic și semeț,
Decât crestele munților
Cari sunt ai răpitorilor.
5Vitejii toți despuiați sânt.
Cei inimoși dorm, în pământ,
Somnul de veci, căci n-au putut
A se-apăra. Cum am văzut,
6Când i-a mustrat Acel pe care,
Iacov, drept Dumnezeu, Îl are,
Și cai și călăreți – de-ndat’ –
7Au adormit. Ce-nfricoșat
Ești Doamne, în mânia Ta!
Cine-mpotrivă, Îți va sta?
8Din înălțimi, Tu ai rostit
Ce-ai hotărât. S-a îngrozit
Pământu-ntreg și a tăcut,
9Când Tu, dreptate, ai făcut
Și i-ai scăpat pe cei ce sânt
Nenorociți, pe-acest pământ.
10Omul – chiar în a sa mânie –
Laude-Ți dă când, cu urgie,
Tu Te învăluiești. Mereu,
11Să-i faceți toți, lui Dumnezeu,
Doar juruințe și să știți,
În urmă, să le împliniți!
Toți cei care-L înconjurați,
Daruri bogate să Îi dați,
Pentru că El S-a arătat
Un Dumnezeu înfricoșat!
12Mândria domnitorilor,
O-nfrânge El, biruitor.
Pentru-mpărații cei pe care
Pământul, drept stăpâni, îi are,
Domnul din cer S-a arătat
Drept Dumnezeu înfricoșat.
Selectat acum:
Psalmii 76: BIV2014
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2014 Ioan Ciorca
Psalmii 76
76
Către mai marele pe care,
Ceata de cântăreți îl are.
Cântul acesta-ai pregătit
Spre-a fi cântat și-i potrivit
Pe instrumentele știute,
Care cu coarde sunt făcute.
Asaf e cel ce-a rostuit
Cântul acesta, negreșit
1Domnul în Iuda-i cunoscut,
Iar al Său Nume e știut
De către-ntregul Israel.
2Cortu-n Salem Și-l are El
Și-n muntele Sionului
Se află locuința Lui.
3Acolo, El a sfărâmat
Scuturi, săgeți – care-au zburat
Din arcuri, năvălind puhoi –
Săbii și arme de război.
4Tu Te areți mult mai măreț,
Mult mai puternic și semeț,
Decât crestele munților
Cari sunt ai răpitorilor.
5Vitejii toți despuiați sânt.
Cei inimoși dorm, în pământ,
Somnul de veci, căci n-au putut
A se-apăra. Cum am văzut,
6Când i-a mustrat Acel pe care,
Iacov, drept Dumnezeu, Îl are,
Și cai și călăreți – de-ndat’ –
7Au adormit. Ce-nfricoșat
Ești Doamne, în mânia Ta!
Cine-mpotrivă, Îți va sta?
8Din înălțimi, Tu ai rostit
Ce-ai hotărât. S-a îngrozit
Pământu-ntreg și a tăcut,
9Când Tu, dreptate, ai făcut
Și i-ai scăpat pe cei ce sânt
Nenorociți, pe-acest pământ.
10Omul – chiar în a sa mânie –
Laude-Ți dă când, cu urgie,
Tu Te învăluiești. Mereu,
11Să-i faceți toți, lui Dumnezeu,
Doar juruințe și să știți,
În urmă, să le împliniți!
Toți cei care-L înconjurați,
Daruri bogate să Îi dați,
Pentru că El S-a arătat
Un Dumnezeu înfricoșat!
12Mândria domnitorilor,
O-nfrânge El, biruitor.
Pentru-mpărații cei pe care
Pământul, drept stăpâni, îi are,
Domnul din cer S-a arătat
Drept Dumnezeu înfricoșat.
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2014 Ioan Ciorca