1 Corinteni 15
15
REALITATEA ÎNVIERII
Învierea lui Cristos
1Vă fac cunoscută, fraților, evanghelia pe care v-am vestit-o, pe care voi ați primit-o și în care ați rămas#15,1 Lit.: „ați stat, sunteți”., 2prin care sunteți mântuiți, dacă o țineți așa cum v-am vestit-o eu, altfel, în zadar ați crezut.
3Căci v-am transmis, în primul rând, ceea ce am primit și eu: Cristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi, 4a fost înmormântat și a înviat a treia zi, după Scripturi. 5Și i s-a arătat lui Chéfa, apoi celor doisprezece, 6după aceea s-a arătat la peste cinci sute de frați dintr-o dată, dintre care cei mai mulți au rămas până acum, iar unii dintre ei au murit#15,6 Lit.: „au adormit”.. 7După aceea, i s-a arătat lui Iacób și apoi tuturor apostolilor. 8Ultimului dintre toți, ca unui născut înainte de vreme#15,8 Paul face aluzie la caracterul anormal al nașterii sale la credința creștină și la lipsa de demnitate, întrucât a fost persecutor al Bisericii., mi s-a arătat și mie, 9căci eu sunt ultimul dintre apostoli, care nu sunt vrednic#15,9 Lit.: „potrivit”. să mă numesc apostol, pentru că am persecutat Biserica lui Dumnezeu. 10Însă prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt, iar harul lui pentru mine nu a devenit zadarnic#15,10 Lit.: „gol”.; dimpotrivă, am trudit mai mult#15,10 Lit.: „mai cu prisos”. decât ei toți, nu eu, ci harul lui Dumnezeu care este în mine#15,10 Multe manuscrise au: „cu mine”.. 11Așadar, atât eu, cât și ei, noi predicăm astfel, iar voi astfel ați crezut.
Învierea noastră
12Iar dacă se vestește că Cristos a înviat din morți, cum spun unii dintre voi că nu există înviere din morți? 13Iar dacă nu există înviere din morți, nici Cristos nu a înviat. 14Însă dacă Cristos nu a înviat, zadarnică este predica noastră și zadarnică este credința voastră#15,14 Mai multe manuscrise importante au: „noastră”.. 15Iar noi suntem găsiți martori falși ai lui Dumnezeu pentru că dăm mărturie împotriva lui Dumnezeu, [spunând] că l-a înviat pe Cristos, pe care nu l-a înviat, de vreme ce morții nu învie. 16Căci dacă morții nu învie, nici Cristos nu a înviat, 17iar dacă Cristos nu a înviat, credința voastră este zadarnică#15,17 Lit.: „fără sens”. și voi sunteți încă în păcatele voastre, 18iar cei care au adormit în Cristos au pierit. 19Și dacă ne-am pus speranța în Cristos numai în viața aceasta, suntem cei mai [vrednici] de milă dintre toți oamenii.
20Dar acum, Cristos a înviat din morți, fiind începutul#15,20 Lit.: „primul rod, primiția”. Sfântul Paul folosește aici o imagine sugestivă: pentru a-și exprima recunoștința față de Dumnezeu, evreii îi ofereau primele, cele mai bune roade ale pământului. Astfel, la Sărbătoarea Paștelui, comunitatea oferea o jerbă alcătuită din primele spice coapte ale anului, iar la Rusalii, două pâini dospite (Lev 23,9-14; 23,15-21). În fața „secerișului morții”, Cristos devine astfel „primul rod” al secerișului vieții. Pentru cel care are simțul naturii și al liturgiei, termenul indică secerișul început deja, iar sfântul Paul introduce și ideea de cauzalitate: Cristos nu e doar un mort înviat, ci este Cel Înviat din morți care cauzează învierea morților. [învierii] celor adormiți#15,20 Într-o societate în care evenimentele vieții erau trăite împreună, în comunitate, moartea era o intrare în somn în raport cu care învierea este ca o trezire. Verbul folosit aici pentru „a muri” este „koimào” = „a adormi”, de la care vine și „koimetèrion” = „dormitor” („cimitir”).. 21Căci de vreme ce printr-un om [a venit] moartea, tot printr-un om [vine] și învierea din morți. 22Și după cum toți mor în Adám, tot la fel, în Cristos, toți vor fi readuși la viață. 23Dar fiecare la rândul lui: cel dintâi Cristos, după aceea cei care sunt ai lui Cristos, la venirea lui, 24apoi [va fi] sfârșitul, când el va încredința împărăția lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi nimicit orice domnie, orice stăpânire#15,24 Lit.: „autoritate”. și putere#15,24 Toți termenii folosiți în acest verset se referă la forțele dușmane lui Dumnezeu, fie că sunt angelice, fie umane (cf. 1Cor 2,6; Col 2,15).. 25Căci el trebuie să domnească până când va pune toți dușmanii sub picioarele lui. 26Ultimul dușman care va fi nimicit este moartea#15,26 Citarea este din Ps 8,7, care, pentru Paul, este clar aplicat lui Cristos, „Fiul Omului” prin excelență. Moartea intrată în lume în urma păcatului (Rom 5,12 șu) va fi ultima învinsă de Mesia, a cărui lucrare va fi astfel o restitùtio in íntegrum a planului lui Dumnezeu. Personificarea morții era frecventă în literaturile iudaică și greacă. Sfântul Paul nu are dificultăți să personifice și păcatul, și Legea (cf. Rom 7).. 27De fapt, „toate le-a supus sub picioarele lui”. Însă când spune că „toate le-a supus”, este evident că în afară de cel care i-a supus lui toate. 28Iar când toate îi vor fi supuse, atunci și el, Fiul, se va supune celui care i-a supus lui toate, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toți#15,28 În istoria dintre învierea lui Cristos și parousie, Mesia apare în acțiune împreună cu Dumnezeu, ba chiar în prim plan; după parousie, Dumnezeu apare din nou ca singurul suveran. Formula folosită aici de Paul pare să provină din texte paralele elenistice (cf. Ap 21 – 22)..
29Și apoi ce vor face cei care sunt botezați pentru cei morți?#15,29 Despre această practică nu se știe nimic mai mult. Sfântul Paul se limitează să sublinieze că ar fi absurdă dacă nu ar exista învierea din morți. Istoria ereziilor cunoaște practica unui „botez vicar” primit de cei vii pentru cei răsposați. Avea loc la marcioniți, montaniști și cerintieni, însă este nesigur dacă același lucru se petrecea și la Corint. Dacă într-adevăr morții nu învie, de ce se mai botează pentru ei? 30Iar noi de ce să riscăm la orice oră? 31În fiecare zi eu sunt în pericol de moarte, fraților#15,31 Codicele mai importante au: „frații mei”; câteva manuscrise vechi omit: „fraților”., o jur pe mândria mea care sunteți voi, pe care o am în Cristos Isus, Domnul nostru. 32Dacă numai din [motive] umane m-am luptat împotriva fiarelor în Éfes#15,32 Nu există mărturii despre o luptă reală a sfântului Paul cu fiarele. Un cetățean roman nu putea fi condamnat la fiare. După părerea comună a exegeților, expresia este metaforică, probabil indicându-i pe cei care au instigat cetățenii Èfesului la revoltă împotriva învățăturii lui Paul (Fap 19)., la ce-mi folosește? Atunci, dacă morții nu învie,
„să mâncăm și să bem
căci mâine vom muri!”.
33Nu vă înșelați:
„Tovărășiile rele strică
bunele moravuri”#15,33 Este un citat din memorie după lucrarea „Taidé” a poetului grec Menàndru (342-292 î.C.)..
34Veniți-vă cu adevărat#15,34 Lit.: „în mod drept”. în fire și nu păcătuiți, pentru că sunt unii care nu au cunoașterea lui Dumnezeu: o spun spre umilirea voastră!
Calitățile trupului înviat și situația celor care vor trăi la parusie
35Însă, va spune cineva: „Cum învie morții? Cu ce trup vor veni?” 36Nebunule!#15,36 Lit.: „tu, cel fără minte”. Ceea ce semeni tu nu prinde viață dacă mai întâi nu moare. 37Și ceea ce tu semeni, nu semeni trupul care va fi, ci doar un simplu grăunte, poate de grâu sau de altă plantă; 38însă Dumnezeu îi dă trup după cum vrea și fiecăreia dintre semințe îi dă trupul propriu. 39Nu orice trup este același trup, ci unul este [trupul] oamenilor, altul este trupul animalelor, altul este trupul păsărilor și altul, al peștilor. 40Există și trupuri cerești și trupuri pământești, însă alta este gloria celor cerești și alta a celor pământești. 41Una este strălucirea#15,41 Lit.: „gloria”. soarelui, alta este strălucirea#15,41 Lit.: „gloria”. lunii și alta este strălucirea#15,41 Lit.: „gloria”. stelelor, căci o stea diferă de altă stea în strălucire#15,41 Lit.: „glorie”..
42Tot la fel este și învierea morților: se seamănă în putrezire și se învie în neputrezire; 43se seamănă în necinste și se învie în glorie; se seamănă în slăbiciune și se învie în putere; 44se seamănă un trup fizic#15,44 Adică însuflețit de un simplu suflet rațional („psyhé”); trupul spiritual este cel vivificat și transfigurat de Duhul lui Dumnezeu. și învie un trup spiritual, căci dacă există un trup fizic, există și unul spiritual. 45Așa și este scris: „primul om, Adám, a fost făcut cu suflet viu”, cel din urmă Adám, cu Duhul dătător de viață. 46Dar nu cel spiritual [apare] mai întâi, ci cel firesc, apoi cel spiritual. 47Primul om este făcut din pământ: este pământesc; al doilea om este din cer. 48Cum este cel pământesc, la fel sunt și cei pământești, și cum este cel ceresc, la fel sunt și cei cerești. 49Și după cum am purtat chipul#15,49 Lit.: „imaginea”. celui pământesc, vom purta și chipul celui ceresc.
50Fraților, eu spun aceasta: carnea și sângele nu pot moșteni împărăția lui Dumnezeu, nici putrezirea nu va moșteni neputrezirea. 51Iată, vă spun o taină#15,51 În v. 51-58, Apostolul încearcă să arunce privirea dincolo de frontierele istoriei, acolo unde gândirea și conceptele umane nu mai ajung. Însă Revelația a dozat în chip moderat lumina sa asupra acestor orizonturi unde Paul se găsește constrâns să lase învățătura tradiției apostolice, pentru a se încredința imaginii apocaliptice. În felul acesta, le revelează corintenilor o taină, adică o realitate secretă, rămasă până acum ascunsă și pe care el a primit-o prin revelație. Taina constă în aceea că și cei scutiți de moarte, adică cei care vor fi vii la parousia lui Cristos, vor fi transformați pentru a putea intra împreună cu el în glorie.: nu toți vom muri, însă toți vom fi schimbați. 52Într-o clipă, într-o clipire din ochi, la sunetul trâmbiței de apoi, căci va suna trâmbița și morții vor învia neputreziți, iar noi vom fi schimbați. 53Căci această [ființă] supusă putrezirii trebuie să se îmbrace în neputrezire și această [ființă] muritoare trebuie să se îmbrace în nemurire.
54Dar când [ființa] aceasta supusă putrezirii se va îmbrăca în neputrezire și [ființa] aceasta muritoare se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvântul scris:
„Moartea a fost înghițită de victorie.
55 Unde este, moarte, victoria ta?
Unde este, moarte, ghimpele # 15,55 Câteva manuscrise vechi adaugă: „unde este, infernule, victoria ta?”. tău?”.
56Ghimpele morții este păcatul, iar puterea păcatului este Legea. 57Însă, mulțumire fie lui Dumnezeu#15,57 Lit.: „har Domnului”. care ne dă victoria prin Domnul nostru Isus Cristos. 58Așa încât, frații mei iubiți, fiți tari, neclintiți; prisosind totdeauna în lucrarea Domnului, știind că munca voastră nu este zadarnică în Domnul! #Gal 1,11 #Mt 16,21 par #Lc 24,34 #In 21,15 #Lc 24,36 #In 20,19.26 #In 21,1.12 #Fap 9,3-7 #Ef 3,8 #Fap 8,3 #Gal 1,13 #Fil 3,6 #1Tim 1,13 #Gal 1,15 #2Cor 11,5 #Mt 22,23 par. #Fap 4,2; 17,32 #1Tes 4,14 #Rom 5,12.18 #Rom 8,11 #1Tes 4,15 #Col 3,4 #Ef 1,21 #Rom 8,38 #Fil 2,9 #Lc 19,27 #Ps 110,1 #Mt 22,44 #Ap 20,14; 21,4 #Evr 2,8 #Ps 8,7 #Col 3,11 #4,9 #Rom 8,36 #2Cor 4,11 #Is 22,13 #In 12,24 #Fil 3,21 #Gen 2,7 #15,20-28 #Gen 5,3 #1Cor 6,9.10 #2Cor 5,4 #Is 25,8 #Os 13,14 #Evr 6,1 #Col 1,23
Selectat acum:
1 Corinteni 15: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași