2 Cronici 1
1
III. DOMNIA LUI SOLOMÓN#1,0 Autorul Cronicilor îi dedică lui Solomòn un sfert din cea de-a doua carte (2Cr 1–9). Izvorul folosit în aceste capitole este constituit exclusiv de 1Rg 1–11, text urmărit de autor îndeaproape, introducând și variații. La fel ca pentru Davíd, și în cazul lui Solomòn, omite aspectele negative ale personajului: intrigile care au precedat ascensiunea lui la tron (1Rg 1–2), neregulile din conduita lui (1Rg 11,1-13), erorile și falimentele în politica internă și externă (1Rg 11,14-40) și tot ceea ce nu i se pare util pentru a delinia profilul ideal al monarhului. Nu lipsesc adăugirile (chiar dacă în acest caz ele sunt tipice Cărților Cronicilor) pentru a sublinia activitatea cultuală a lui Solomòn (2Cr 1,2-6; 6,40-42; 7,1-3). Portretul rezultat este puternic idealizat, cu accentul pus în mod clar pe inițiativa în domeniul religios și liturgic și pe activitatea de la templu, în care tânărul Solomòn își dovedește toată înțelepciunea.
Solomón primește înțelepciune
1Solomón, fiul lui Davíd, s-a întărit în domnie#1,1 Expresia ar putea să facă aluzie la dificultățile pe care Solomòn a trebuit să le înfrunte ca să ajungă la tron.; Domnul Dumnezeul lui era cu el și l-a înălțat din ce în ce mai mult. 2Solomón a vorbit întregului Israél, căpeteniilor peste mii și sute, judecătorilor, conducătorilor întregului Israél și capilor părintești. 3Solomón și toată adunarea#1,3 Este vorba de un cortegiu numeros care se îndreaptă spre Gabaòn, formând o comunitate sacră, strâns unită în jurul regelui, capul ei. care era cu el au mers la locul înalt care era în Gabaón#1,3 În acest fragment, autorul Cronicilor se distanțează în mod vizibil de 1Rg 3. În timp ce în acesta din urmă, ritul religios este prezentat ca un act privat al lui Solomòn, în Cartea Cronicilor asumă un caracter public și oficial. Autorul Cronicilor omite menționarea cultului practicat de rege pe înălțimi după informațiile din 1Rg 3,3-4, pentru că în timpul post-exilic nu era admisă multiplicitatea sanctuarelor; în plus, trebuia să se evite amintirea responsabilității acțiunilor săvârșite de rege. Mai mult, autorul Cronicilor furnizează o explicație a sacrificiilor oferite la Gabaòn în compatibilitate cu legea unicității sanctuarului de la Ierusalím prescrise de Deuteronòm. La Gabaòn se aflau cortul întâlnirii și altarul din bronz construite de Moise din porunca și după modelul dat de Domnul. Când va fi fost construit templul de la Ierusalím, locul legitim al cultului de pe colina de la Gabaòn va dispărea. Preocuparea autorului este de a pune în legătură cultul de la templu cu instituțiile mozaice din timpul exodului. – căci acolo era cortul întâlnirii lui Dumnezeu pe care îl făcuse Moise, slujitorul Domnului – în pustiu. 4De fapt, arca lui Dumnezeu fusese dusă din Chiríat-Iearím, când Davíd stabilise să facă#1,4 Lit.: „să întindă”. pentru ea un cort la Ierusalím. 5Altarul de bronz pe care îl făcuse Bețaleél, fiul lui Urí, fiul lui Hur, era acolo, înaintea sanctuarului Domnului, și Solomón și adunarea l-au căutat [pe Domnul]. 6Solomón a mers acolo, la altarul din bronz#1,6 Davíd poruncise să se aducă sacrificii la Gabaòn pentru a venera cortul din pustiu (1Cr 16,37-39) împreună cu altarul respectiv (Ex 38,1)., înaintea Domnului, care este în cortul întâlnirii, și a adus o mie de arderi de tot#1,6 Primul act al domniei lui Solomòn este un act religios și liturgic la care ia parte întregul Israèl. El împlinește în felul acesta funcția esențială a regelui Davídic: conduce tot poporul la Dumnezeu..
7În noaptea aceea, Dumnezeu i s-a arătat lui Solomón și i-a zis: „Cere ce vrei să-ți dau!”#1,7 Autorul Cronicilor elimină somnul amintit de 1Rg 3,5.15, întrucât în timpul său acest mod de comunicare divină nu mai era apreciat. Dumnezeu îi vorbește lui Solomòn în mod direct, la fel ca marilor profeți ai lui Israèl.. 8Solomón i-a zis lui Dumnezeu#1,8 În rugăciunea lui Solomòn este omisă menționarea tinereții și a lipsei de experiență a regelui ( 1Rg 3,7).:
„Tu ai arătat o mare îndurare
față de Davíd, tatăl meu,
și m-ai făcut rege în locul lui.
9Acum, Doamne Dumnezeule,
să se confirme cuvântul tău
față de tatăl meu Davíd,
căci tu m-ai făcut rege peste un popor
numeros ca pulberea pământului!
10Dăruiește-mi înțelepciune
și pricepere,
ca să știu să ies înaintea
acestui popor și să intru!
Căci cine poate să judece
acest mare popor al tău?”.
11Dumnezeu i-a zis lui Solomón: „Pentru că aceasta a fost în inima ta: nu ai cerut bogății, avere și glorie; nu ai cerut viața celor care te urăsc și nici multe zile, ci ai cerut înțelepciune și pricepere ca să poți judeca poporul meu, peste care te-am pus rege, 12înțelepciunea#1,12 La origine, legată de abilitatea artistică, înțelepciunea ajunge să semnifice abilitatea guvernării și, în chip special, capacitatea de a administra dreptatea. Marea manifestare a acestei înțelepciuni constă în activitatea religioasă, adică în construirea templului. și priceperea îți sunt date. Îți voi da bogăție, avere și glorie cum nu a mai avut niciun rege#1,12 Lit.: „nu a mai fost așa la regii de dinainte”. înaintea ta și nici nu va avea nimeni după tine”#1,12 Hagiograful suprimă menționarea condiției realizării promisiunii divine cu privire la lungimea vieții regelui ( 1Rg 3,14), probabil din cauză că Solomòn nu i-a rămas fidel lui Dumnezeu (cf. 1Rg 11,4)..
13Solomón a venit de la locul înalt – care era în Gabaón – la Ierusalím, dinaintea cortului întâlnirii, și a fost rege peste Israél. 14Solomón a adunat care și călăreți. Avea o mie patru sute de care și douăsprezece mii de călăreți pe care i-a așezat în cetățile pentru care [de război] și în preajma regelui, la Ierusalím. 15Solomón a făcut să fie argintul și aurul#1,15 Aurul este o adăugire a autorului cărții. În timpul lui Solomòn, argintul avea valoare mai mare decât aurul, dar nu era aceeași situație în timpul Cronicilor. mult ca pietrele în Ierusalím, iar cedrii, ca sicomorii#1,15 Arbori din Palestína asemănători la formă cu dudul, iar la fructe cu smochinul. care sunt în Șefeláh. 16Caii pe care îi avea Solomón proveneau din Egipt#1,16 Pornind de la textele asiriene din timpul regelui Salmànasar și de la informațiile oferite de Herodòt, unii autori înlocuiesc Egiptul cu Mùzri, un ținut limitrof Cilíciei. și din Qewé. Negustorii regelui îi cumpărau din Qewé pe un preț: 17un car îl aduceau din Egipt cu șase sute de [sícli] de argint, iar un cal, cu o sută cincizeci. Tot așa aduceau prin ei cai pentru regii hetéi și pentru regii din Arám#1,17 Probabil, acești regi ai heteilor sunt cei din Siria de Nord, în timp ce Aràm s-ar referi la Síria de Sud. Revenind din Cilícia, negustorii lui Solomòn îi aprovizionau în trecere pe regii aramei.. 18Solomón#1,18 Hagiograful omite judecata lui Solomòn (1Rg 3,16-28), lista funcționarilor lui (1Rg 4,1-19) și tabloul prosperității lui (1Rg 4,20–5,14), întrucât această expunere nu convenea scopului religios pe care și l-a propus. a hotărât#1,18 Lit.: „a zis”. să construiască o casă pentru numele Domnului și o casă pentru domnia lui#1,18 Autorul Cronicilor nu vorbește explicit de construirea palatului regal al lui Solomòn (cf. 1Rg 7,1-12), deși îi presupune existența (cf. 2Cr 2,11; 7,11; 9,11). Atenția lui este îndreptată în mod exclusiv spre templu.. #1Rg 2,12 #1Rg 3,4-15 #1Rg 10,26-29; 2Cr 9,25-28 #1Rg 5,15–7,22
Selectat acum:
2 Cronici 1: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași
2 Cronici 1
1
III. DOMNIA LUI SOLOMÓN#1,0 Autorul Cronicilor îi dedică lui Solomòn un sfert din cea de-a doua carte (2Cr 1–9). Izvorul folosit în aceste capitole este constituit exclusiv de 1Rg 1–11, text urmărit de autor îndeaproape, introducând și variații. La fel ca pentru Davíd, și în cazul lui Solomòn, omite aspectele negative ale personajului: intrigile care au precedat ascensiunea lui la tron (1Rg 1–2), neregulile din conduita lui (1Rg 11,1-13), erorile și falimentele în politica internă și externă (1Rg 11,14-40) și tot ceea ce nu i se pare util pentru a delinia profilul ideal al monarhului. Nu lipsesc adăugirile (chiar dacă în acest caz ele sunt tipice Cărților Cronicilor) pentru a sublinia activitatea cultuală a lui Solomòn (2Cr 1,2-6; 6,40-42; 7,1-3). Portretul rezultat este puternic idealizat, cu accentul pus în mod clar pe inițiativa în domeniul religios și liturgic și pe activitatea de la templu, în care tânărul Solomòn își dovedește toată înțelepciunea.
Solomón primește înțelepciune
1Solomón, fiul lui Davíd, s-a întărit în domnie#1,1 Expresia ar putea să facă aluzie la dificultățile pe care Solomòn a trebuit să le înfrunte ca să ajungă la tron.; Domnul Dumnezeul lui era cu el și l-a înălțat din ce în ce mai mult. 2Solomón a vorbit întregului Israél, căpeteniilor peste mii și sute, judecătorilor, conducătorilor întregului Israél și capilor părintești. 3Solomón și toată adunarea#1,3 Este vorba de un cortegiu numeros care se îndreaptă spre Gabaòn, formând o comunitate sacră, strâns unită în jurul regelui, capul ei. care era cu el au mers la locul înalt care era în Gabaón#1,3 În acest fragment, autorul Cronicilor se distanțează în mod vizibil de 1Rg 3. În timp ce în acesta din urmă, ritul religios este prezentat ca un act privat al lui Solomòn, în Cartea Cronicilor asumă un caracter public și oficial. Autorul Cronicilor omite menționarea cultului practicat de rege pe înălțimi după informațiile din 1Rg 3,3-4, pentru că în timpul post-exilic nu era admisă multiplicitatea sanctuarelor; în plus, trebuia să se evite amintirea responsabilității acțiunilor săvârșite de rege. Mai mult, autorul Cronicilor furnizează o explicație a sacrificiilor oferite la Gabaòn în compatibilitate cu legea unicității sanctuarului de la Ierusalím prescrise de Deuteronòm. La Gabaòn se aflau cortul întâlnirii și altarul din bronz construite de Moise din porunca și după modelul dat de Domnul. Când va fi fost construit templul de la Ierusalím, locul legitim al cultului de pe colina de la Gabaòn va dispărea. Preocuparea autorului este de a pune în legătură cultul de la templu cu instituțiile mozaice din timpul exodului. – căci acolo era cortul întâlnirii lui Dumnezeu pe care îl făcuse Moise, slujitorul Domnului – în pustiu. 4De fapt, arca lui Dumnezeu fusese dusă din Chiríat-Iearím, când Davíd stabilise să facă#1,4 Lit.: „să întindă”. pentru ea un cort la Ierusalím. 5Altarul de bronz pe care îl făcuse Bețaleél, fiul lui Urí, fiul lui Hur, era acolo, înaintea sanctuarului Domnului, și Solomón și adunarea l-au căutat [pe Domnul]. 6Solomón a mers acolo, la altarul din bronz#1,6 Davíd poruncise să se aducă sacrificii la Gabaòn pentru a venera cortul din pustiu (1Cr 16,37-39) împreună cu altarul respectiv (Ex 38,1)., înaintea Domnului, care este în cortul întâlnirii, și a adus o mie de arderi de tot#1,6 Primul act al domniei lui Solomòn este un act religios și liturgic la care ia parte întregul Israèl. El împlinește în felul acesta funcția esențială a regelui Davídic: conduce tot poporul la Dumnezeu..
7În noaptea aceea, Dumnezeu i s-a arătat lui Solomón și i-a zis: „Cere ce vrei să-ți dau!”#1,7 Autorul Cronicilor elimină somnul amintit de 1Rg 3,5.15, întrucât în timpul său acest mod de comunicare divină nu mai era apreciat. Dumnezeu îi vorbește lui Solomòn în mod direct, la fel ca marilor profeți ai lui Israèl.. 8Solomón i-a zis lui Dumnezeu#1,8 În rugăciunea lui Solomòn este omisă menționarea tinereții și a lipsei de experiență a regelui ( 1Rg 3,7).:
„Tu ai arătat o mare îndurare
față de Davíd, tatăl meu,
și m-ai făcut rege în locul lui.
9Acum, Doamne Dumnezeule,
să se confirme cuvântul tău
față de tatăl meu Davíd,
căci tu m-ai făcut rege peste un popor
numeros ca pulberea pământului!
10Dăruiește-mi înțelepciune
și pricepere,
ca să știu să ies înaintea
acestui popor și să intru!
Căci cine poate să judece
acest mare popor al tău?”.
11Dumnezeu i-a zis lui Solomón: „Pentru că aceasta a fost în inima ta: nu ai cerut bogății, avere și glorie; nu ai cerut viața celor care te urăsc și nici multe zile, ci ai cerut înțelepciune și pricepere ca să poți judeca poporul meu, peste care te-am pus rege, 12înțelepciunea#1,12 La origine, legată de abilitatea artistică, înțelepciunea ajunge să semnifice abilitatea guvernării și, în chip special, capacitatea de a administra dreptatea. Marea manifestare a acestei înțelepciuni constă în activitatea religioasă, adică în construirea templului. și priceperea îți sunt date. Îți voi da bogăție, avere și glorie cum nu a mai avut niciun rege#1,12 Lit.: „nu a mai fost așa la regii de dinainte”. înaintea ta și nici nu va avea nimeni după tine”#1,12 Hagiograful suprimă menționarea condiției realizării promisiunii divine cu privire la lungimea vieții regelui ( 1Rg 3,14), probabil din cauză că Solomòn nu i-a rămas fidel lui Dumnezeu (cf. 1Rg 11,4)..
13Solomón a venit de la locul înalt – care era în Gabaón – la Ierusalím, dinaintea cortului întâlnirii, și a fost rege peste Israél. 14Solomón a adunat care și călăreți. Avea o mie patru sute de care și douăsprezece mii de călăreți pe care i-a așezat în cetățile pentru care [de război] și în preajma regelui, la Ierusalím. 15Solomón a făcut să fie argintul și aurul#1,15 Aurul este o adăugire a autorului cărții. În timpul lui Solomòn, argintul avea valoare mai mare decât aurul, dar nu era aceeași situație în timpul Cronicilor. mult ca pietrele în Ierusalím, iar cedrii, ca sicomorii#1,15 Arbori din Palestína asemănători la formă cu dudul, iar la fructe cu smochinul. care sunt în Șefeláh. 16Caii pe care îi avea Solomón proveneau din Egipt#1,16 Pornind de la textele asiriene din timpul regelui Salmànasar și de la informațiile oferite de Herodòt, unii autori înlocuiesc Egiptul cu Mùzri, un ținut limitrof Cilíciei. și din Qewé. Negustorii regelui îi cumpărau din Qewé pe un preț: 17un car îl aduceau din Egipt cu șase sute de [sícli] de argint, iar un cal, cu o sută cincizeci. Tot așa aduceau prin ei cai pentru regii hetéi și pentru regii din Arám#1,17 Probabil, acești regi ai heteilor sunt cei din Siria de Nord, în timp ce Aràm s-ar referi la Síria de Sud. Revenind din Cilícia, negustorii lui Solomòn îi aprovizionau în trecere pe regii aramei.. 18Solomón#1,18 Hagiograful omite judecata lui Solomòn (1Rg 3,16-28), lista funcționarilor lui (1Rg 4,1-19) și tabloul prosperității lui (1Rg 4,20–5,14), întrucât această expunere nu convenea scopului religios pe care și l-a propus. a hotărât#1,18 Lit.: „a zis”. să construiască o casă pentru numele Domnului și o casă pentru domnia lui#1,18 Autorul Cronicilor nu vorbește explicit de construirea palatului regal al lui Solomòn (cf. 1Rg 7,1-12), deși îi presupune existența (cf. 2Cr 2,11; 7,11; 9,11). Atenția lui este îndreptată în mod exclusiv spre templu.. #1Rg 2,12 #1Rg 3,4-15 #1Rg 10,26-29; 2Cr 9,25-28 #1Rg 5,15–7,22
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași