2 Cronici 14
14
Asá ȘI REFORMELE LUI CULTUALE#14,1 Lui Asa îi sunt dedicate trei capitole. Informațiile din relatarea paralelă din Cartea Regilor (1Rg 15,9-24) sunt mult mai scurte decât cele din Cronici. Autorul Cronicilor a integrat material propriu luat din documente nefolosite în Cărțile Regilor. Proprii autorului Cronicilor sunt informațiile referitoare la activitatea edilitară și militară a lui Asà și intervenția celor doi profeți (Azaría și Hanàni). Pentru armonizarea faptelor lui Asà cu principiul teologic al retribuției, hagiograful nu ezită să schimbe succesiunea faptelor istorice și să introducă anomalii în text. După Cărțile Regilor, Asa a fost un reformator religios implicat într-o luptă continuă împotriva regelui lui Israèl. Asa și-a încheiat viața lovit de boală. Aceste date au suscitat perplexitatea autorului Cronicilor, care era convins că viața pioasă merita pace și prosperitate, în timp ce războiul și boala sunt rodul păcatului. De aceea autorul împarte viața lui Asa în două perioade distincte: aceea a fericirii și aceea a nenorocirii. În primii ani de fervoare religioasă, regele își întărește regatul, îl purifică de idolatrie și îl eliberează de invazia lui Zèrah (2Cr 14,1–15,16). Timp de 35 de ani din cei 41 ai domniei sale, Iùda se bucură de pace și liniște. Către sfârșitul vieții sale însă, Asa tolerează cultele nelegitime și duce o politică ce nu se bazează pe încrederea în Dumnezeu. Este lipsit de respect față de profeți și oprimă poporul (2Cr 15,17–16,10). Nu e de mirare că Asa este învins în război de regele lui Israèl și că este lovit de boală.
Pacea din timpul lui Asá (911 – 870 î.C.)
1Asá a făcut ce este bun și drept în ochii Domnului Dumnezeului său. 2A îndepărtat altarele străine și înălțimile, a distrus stelele și a tăiat Așérele. 3I-a impus#14,3 Lit.: „a zis”. lui Iúda să-l caute#14,3 Adică: „a se sforța de a-l cunoaște și de a pune în practică voința lui” (Dt 4,29; cf. Am 5,4.6). pe Domnul Dumnezeul părinților lor, împlinind legea și poruncile#14,3 Lit.: „porunca”.. 4A îndepărtat din toate cetățile lui Iúda înălțimile și stâlpii#14,4 Este o traducere dificilă și nesigură. În 2Cr 34,4, termenul este folosit în relație cu altarele lui Bàal (cf. Lev 26,30; Is 17,8; 27,9; Ez 6,4.6). Alții traduc: „altare pentru incens”.. Și domnia lui a avut liniște în fața lui. 5A construit cetăți fortificate în Iúda, căci țara a avut liniște, iar el nu a avut război în anii aceia, pentru că Domnul i-a dat odihnă.
6El i-a zis lui Iúda: „Să construim aceste cetăți și să le înconjurăm cu ziduri, cu turnuri, cu porți și cu zăvoare! Țara este încă înaintea noastră, căci l-am căutat pe Domnul Dumnezeul nostru. L-am căutat și el ne-a dat odihnă din toate părțile”.
Ei au construit și au avut succes. 7Asá avea o armată de trei sute de mii de oameni din Iúda – care purtau scut și suliță – și două sute optzeci de mii din Beniamín – care purtau scut și trăgeau cu arcul –, toți oameni viteji.
Invazia lui Zérah#14,8 Acest episod lipsește din 1Regi, dar nu a fost inventat: este prea legat de locuri precise și nu se încadrează cu imaginile de pace pe care autorul Cronicilor le prezintă pentru aproape întreaga domnie a lui Asà (cf. 2Cr 14,5-6; 15,19). Nu se știe totuși cine este acest Zèrah din Etiopia. Întrucât Cuș desemnează în mod normal Etiopia, poate fi un mercenar etiopian, comandant al unei garnizoane egiptene lăsată de Șișàc în sud (cf. 2Cr 12,3; 16,8). Dar Cuș poate să se refere și la nomazii din Nègheb (soția etiopiană a lui Moise, după Num 12,1) care făceau incursiuni în regatul lui Iùda ( 2Cr 14,14). Oricum, numărul războinicilor este exagerat.
8Zérah, etiopianul, a ieșit împotriva lor cu o armată de un milion#14,8 Lit.: „o mie de mii”. [de oameni] și trei sute de care și a venit până la Maréșa. 9Asá a ieșit înaintea lui și s-a așezat în linie de luptă în valea Țefatá, lângă Maréșa. 10Asá l-a invocat pe Domnul Dumnezeul lui și a zis: „Doamne, numai tu poți veni în ajutor celui slab și celui puternic: vino în ajutorul nostru, Doamne Dumnezeul nostru! Căci pe tine ne sprijinim și în numele tău am venit împotriva acestei mulțimi. Doamne, tu ești Dumnezeul nostru: să nu învingă omul împotriva ta!”.
11Domnul i-a lovit#14,11 Domnul este cel care îl învinge pe dușman, și nu regele cu armata lui. Această expresie arată atotputernicia lui Dumnezeu, unicul autor al evenimentelor, în special al faptelor de război. pe etiopieni înaintea lui Asá și înaintea lui Iúda; și etiopienii au fugit. 12Asá și poporul care era cu el i-a urmărit până la Gherár#14,12 Cetate situată între Gàza și Bèer-Șèba, în teritoriul filistean, nu departe de Marèșa (cf. Gen 26,1).. Etiopienii au căzut fără să se mai poată salva#14,12 Lit.: „au căzut dintre etiopieni [așa de mulți, că] nu a mai rămas [nimeni] în viață”., căci au fost distruși de Domnul și de tabăra sa. [Asá și poporul] au luat o pradă foarte mare. 13Au lovit toate cetățile dimprejurul lui Gherár, căci groaza Domnului#14,13 Expresie semitică ce înseamnă „spaimă foarte mare trimisă de Dumnezeu” (cf. 2Cr 17,10; 19,7; 20,29; 1Sam 11,7; 14,15; 26,12). a fost asupra lor. Au prădat toate cetățile, căci era pradă mare în ele. 14Au lovit și corturile turmelor și au capturat multe oi și cămile#14,14 Prezența acestor animale arată că este vorba de o razie a nomazilor din deșert. Acest fapt modest ilustrează principiul teologic potrivit căruia nicio forță umană nu poate să-i reziste Domnului, care acordă victoria celor care își pun încrederea în el..
Apoi s-au întors la Ierusalím.
Selectat acum:
2 Cronici 14: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași