2 Cronici 34
34
Domnia lui Iosía (640 – 609 î.C.)#34,0 Autorul urmărește destul de îndeaproape 2Rg 22,3-20 și 23,1-20, însă scoate mai pregnant în relief rolul leviților în supravegherea și coordonarea lucrărilor de reparare a templului (2Cr 34,9.12.13) și în reînnoirea alianței (v. 30). De aceste evenimente este interesat tot Israèlul (v. 6.21.31.33). Diferența cea mai clară între 2Regi și Cronici este următoarea: pentru 2Regi, reforma cultuală este precedată și cauzată de descoperirea cărții legii, în timp ce, în Cronici, reforma cultuală precede descoperirea cărții. S-au făcut diferite ipoteze pentru a stabili istoricitatea probabilă fie a Cărților Regilor, fie aceea a Cronicilor. Probabil, reforma a influențat concepția teologică a autorului Cronicilor, după care Iosía nu putea să lase să supraviețuiască cultul păgân timp de 18 ani până la descoperirea cărții legii. Totuși, din punct de vedere istoric, e posibil ca Iosía să fi săvârșit încă de la începutul domniei o reformă parțială a cultului, suprimând sanctuarele de origine asiriană datorită decăderii prestigiului și puterii mesopotamiene în Asia occidentală în sec. al VII-lea î.C. O reformă radicală a cultului a avut loc după descoperirea legii (cf. 2Cr 34,33). Dacă este așa, se poate accepta că cele două cărți oferă, cu caracteristicile lor specifice, două relatări aparent contradictorii: Cartea Regilor insistă pe totalitatea reformei după descoperirea legii; Cartea Cronicilor subliniază reforma care a avut loc la începutul domniei lui Iosía, după descoperirea legii.
1Iosía avea opt ani când a devenit rege și a fost rege treizeci și unu de ani la Ierusalím. 2El a făcut ceea ce este drept în ochii Domnului și a umblat pe căile lui Davíd, tatăl său: nu s-a abătut nici la dreapta, nici la stânga.
Primele reforme ale lui Iosía
3În anul al optulea al domniei lui, fiind el încă tânăr, a început să-l caute pe Dumnezeul lui Davíd, tatăl său. În anul al doisprezecelea#34,3 Era anul 629 î.C., a început să purifice#34,3 Reforma este descrisă identic cu cele realizate de Asa (2Cr 14,1-4) și Ezechía ( 2Cr 31,1). Iúda și Ierusalímul de înălțimi, de Așére, de chipuri cioplite și de chipuri turnate. 4A dărâmat înaintea lui altarele Baálilor și a tăiat stâlpii care erau deasupra lor; a sfărâmat Așérele, chipurile cioplite și chipurile turnate, le-a făcut praf și a presărat praful pe mormintele celor ce le aduseseră jertfe. 5A ars oasele preoților pe altarele lor#34,5 După legea retribuției, pedepsirea are loc acolo unde s-a păcătuit. Cadavrele preoților idolatri sunt arse pe altarele idolatre.. A purificat Iúda și Ierusalímul. 6În cetățile lui Manáse, ale lui Efraím, ale lui Simeón și chiar ale lui Neftáli#34,6 Aceste localități aparțineau în mod oficial provinciei asiriene a Samaríei, însă Asíria nu mai exercita practic niciun control efectiv asupra lor. Autorul Cronicilor are în vedere restaurarea completă prevăzută în Ez 48. și în satele lor din împrejurimi, 7a dărâmat altarele, a făcut bucăți Așérele și chipurile cioplite și le-a făcut praf. A tăiat toți stâlpii în toată țara lui Israél, apoi s-a întors la Ierusalím.
Lucrările de la templu
8În al optsprezecelea an al domniei lui, după ce a purificat țara și casa, i-a trimis pe Șafán, fiul lui Ațalía, pe Maaséia, căpetenia cetății, și pe Ióah, fiul lui Ioaház, cronicarul, să întărească templul Domnului Dumnezeului său. 9Au mers la marele preot Hilchía și au dat argintul adus în casa lui Dumnezeu (pe care-l adunaseră levíții care păzeau pragul) de la Manáse și Efraím, de la tot restul lui Israél, de la întregul Iúda, din Beniamín și de la locuitorii Ierusalímului#34,9 Autorul Cronicilor insistă mereu asupra unității poporului lui Dumnezeu care participă în totalitate cu bani la restaurarea templului (cf. Ez 37,15-16).. 10L-au dat în mâna celor care făceau lucrarea, celor care supravegheau casa Domnului. [Aceștia] l-au dat celor care făceau lucrarea, care lucrau în casa Domnului pentru refacerea și repararea casei. 11[Aceștia] l-au dat tâmplarilor, constructorilor, cumpărătorilor de piatră cioplită și lemn pentru îmbinări și pentru grinzi, pentru casele pe care le stricaseră regii lui Iúda.
12Oamenii au lucrat cinstit lucrarea lor. Supraveghetori erau Iáhat și Obadía, levíți dintre fiii lui Merári, Zaharía și Meșulám, dintre fiii lui Chehát, ca să urmărească. Toți levíții erau pricepuți la instrumente muzicale#34,12 Leviții, necunoscuți pentru autorul cărții 2Regi, desfășoară misiuni foarte importante în restaurarea templului. Sunt omiși leviții care aparțin familiei lui Gherșòn. Probabil, leviții muzicanți acompaniau cu cântarea lor munca lucrătorilor, după obiceiul asirienilor și al egiptenilor.. 13Ei erau [responsabili] peste cei care cărau, supraveghetori peste toți cei care lucrau în fiecare lucrare. Secretari, scribi și ușieri erau dintre levíți.
14Când au scos argintul care fusese adus în casa Domnului, preotul Hilchía a găsit Cartea Legii Domnului#34,14 Se pare că autorul Cronicilor se gândește aici la Pentateuhul întreg, care trebuie să fi fost deja complet în epoca lui, în timp ce în redactarea Cărții Regilor ar putea să fie vorba numai despre Deuteronòm (Cartea Alianței). Fragmentul de față reflectă situația din timpul autorului. [dată] prin Moise. 15Atunci, Hilchía i-a spus lui Șafán, secretarul: „Am găsit Cartea Legii în casa Domnului”. Apoi, Hilchía i-a dat lui Șafán cartea. 16Șafán a adus regelui cartea și l-a informat pe rege, zicând: „Tot ceea ce li s-a dat slujitorilor tăi, ei fac. 17Au vărsat argintul care se afla în casa Domnului și l-au dat în mâna supraveghetorilor și a celor care făceau lucrarea”. 18Șafán, secretarul, i-a adus la cunoștință regelui: „Preotul Hilchía mi-a dat o carte”. Șafán a citit-o înaintea regelui.
19Când regele a auzit cuvintele legii, și-a sfâșiat hainele. 20Apoi regele le-a poruncit lui Hilchía, lui Ahicám, fiul lui Șafán, lui Abdón, fiul lui Micá, lui Șafán, secretarul, și lui Asaía, slujitorul regelui: 21„Mergeți și căutați-l pe Domnul pentru mine și pentru restul lui Israél și al lui Iúda#34,21 Expresia sugerează mai degrabă timpul redactării, decât pe cel al lui Iosía. cu privire la cuvintele acestei cărți care a fost găsită. Căci mare este mânia Domnului și gata să se verse peste noi, pentru că părinții noștri n-au păzit cuvântul Domnului și n-au împlinit tot ceea ce este scris în cartea aceasta.
Oracolul profetesei Húlda
22Hilchía și cei [trimiși] de rege s-au dus la Húlda, profetesa, soția lui Șalúm, fiul lui Tochehát, fiul lui Hásra, îngrijitorul veșmintelor. Ea locuia la Ierusalím, în a doua [parte a cetății]#34,22 Este vorba de un cartier recent, construit la nord de primul zid., și i-au vorbit despre aceasta. 23Ea le-a răspuns#34,23 Profeția referitoare la sfârșitul senin al lui Iosía nu s-a realizat (2Cr 35,23-24). Totuși, autorul nu a corectat profeția. Erau cel puțin două aspecte, iar unul dintre ele s-a realizat: regele nu a văzut distrugerea cetății și a națiunii. Totuși, surprinde faptul că este redată cu fidelitate profeția, fără ca autorul să fi fost preocupat de conformitatea detaliului cu ceea ce era cunoscut ca împlinit deja.: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israél: «Spuneți-i omului care v-a trimis la mine: 24‹Așa vorbește Domnul: ‘Iată, voi trimite răul asupra acestui loc și asupra locuitorilor săi, toate blestemele care sunt scrise în cartea pe care au citit-o înaintea regelui lui Iúda! 25Pentru că m-au părăsit și au adus tămâie altor dumnezei, mâniindu-mă prin toate lucrărilor mâinilor lor. Mânia mea se va revărsa împotriva locului acestuia și nu se va stinge’› ». 26Dar regelui lui Iúda care v-a trimis să-l căutați pe Domnul așa să-i spuneți: «Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israél despre cuvintele pe care le-ai auzit: 27‹Pentru că inima ta s-a înduioșat, pentru că te-ai umilit înaintea Domnului când ai ascultat cuvintele mele împotriva acestui loc și împotriva locuitorilor săi, te-ai umilit înaintea mea, ți-ai sfâșiat hainele și ai plâns înaintea mea și eu te-am auzit – oracolul Domnului –, 28iată, te voi adăuga la părinții tăi, vei fi adăugat în pace în mormântul tău și ochii tăi nu vor vedea tot răul pe care îl voi aduce asupra acestui loc și asupra locuitorilor săi› »”. Iar ei i-au adus regelui această veste.
Reînnoirea alianței
29Regele a trimis și i-a adunat pe toți bătrânii lui Iúda și ai Ierusalímului. 30Regele a urcat la templul Domnului împreună cu toți oamenii lui Iúda și locuitorii Ierusalímului, preoții, levíții#34,30 Autorul Cronicilor îi substituie pe leviți cu profeții citați în 2Rg 23,2. În epoca hagiografului, cântăreții identificați cu leviții aveau probabil funcția și cinstea profeților pre-exilici, în special cei care aveau un raport strâns cu templul. și tot poporul, de la cel mai mare până la cel mai mic. A citit înaintea lor#34,30 Lit.: „în urechile lor”. toate cuvintele din Cartea Alianței#34,30 Și Deuteronòmul se prezintă ca fiind codicele alianței cu Domnul (Dt 5,2; 28,69). care fusese găsită în templul Domnului. 31Regele a stat lângă coloană#34,31 Era locul rezervat regelui în templu. și a încheiat alianța înaintea Domnului că-l va urma pe Domnul și va păzi poruncile lui, mărturiile lui și hotărârile sale din toată inima și din tot sufletul, împlinind cuvintele alianței care sunt scrise în această carte. 32Și i-a făcut pe toți cei care se aflau în Ierusalím [să consimtă]. Iar toți locuitorii Ierusalímului au făcut după alianța lui Dumnezeu, Dumnezeul părinților lor. 33Iosía a îndepărtat toate lucrurile abominábile din toate ținuturile care aparțineau fiilor lui Israél și a făcut ca toți cei care se aflau în Israél să-l slujească pe Domnul Dumnezeul lor. În tot timpul vieții lui#34,33 Lit.: „în toate zilele lui”., nu s-au abătut de la a-l urma pe Domnul Dumnezeul părinților lor#34,33 Informația este proprie autorului Cronicilor; el rezumă pe scurt descrierea detaliată a reformei lui Iosía, așa cum o avem în 2Rg 23,4-20.. #2Rg 22,1-2 #2Rg 22,3–23,3
Selectat acum:
2 Cronici 34: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași
2 Cronici 34
34
Domnia lui Iosía (640 – 609 î.C.)#34,0 Autorul urmărește destul de îndeaproape 2Rg 22,3-20 și 23,1-20, însă scoate mai pregnant în relief rolul leviților în supravegherea și coordonarea lucrărilor de reparare a templului (2Cr 34,9.12.13) și în reînnoirea alianței (v. 30). De aceste evenimente este interesat tot Israèlul (v. 6.21.31.33). Diferența cea mai clară între 2Regi și Cronici este următoarea: pentru 2Regi, reforma cultuală este precedată și cauzată de descoperirea cărții legii, în timp ce, în Cronici, reforma cultuală precede descoperirea cărții. S-au făcut diferite ipoteze pentru a stabili istoricitatea probabilă fie a Cărților Regilor, fie aceea a Cronicilor. Probabil, reforma a influențat concepția teologică a autorului Cronicilor, după care Iosía nu putea să lase să supraviețuiască cultul păgân timp de 18 ani până la descoperirea cărții legii. Totuși, din punct de vedere istoric, e posibil ca Iosía să fi săvârșit încă de la începutul domniei o reformă parțială a cultului, suprimând sanctuarele de origine asiriană datorită decăderii prestigiului și puterii mesopotamiene în Asia occidentală în sec. al VII-lea î.C. O reformă radicală a cultului a avut loc după descoperirea legii (cf. 2Cr 34,33). Dacă este așa, se poate accepta că cele două cărți oferă, cu caracteristicile lor specifice, două relatări aparent contradictorii: Cartea Regilor insistă pe totalitatea reformei după descoperirea legii; Cartea Cronicilor subliniază reforma care a avut loc la începutul domniei lui Iosía, după descoperirea legii.
1Iosía avea opt ani când a devenit rege și a fost rege treizeci și unu de ani la Ierusalím. 2El a făcut ceea ce este drept în ochii Domnului și a umblat pe căile lui Davíd, tatăl său: nu s-a abătut nici la dreapta, nici la stânga.
Primele reforme ale lui Iosía
3În anul al optulea al domniei lui, fiind el încă tânăr, a început să-l caute pe Dumnezeul lui Davíd, tatăl său. În anul al doisprezecelea#34,3 Era anul 629 î.C., a început să purifice#34,3 Reforma este descrisă identic cu cele realizate de Asa (2Cr 14,1-4) și Ezechía ( 2Cr 31,1). Iúda și Ierusalímul de înălțimi, de Așére, de chipuri cioplite și de chipuri turnate. 4A dărâmat înaintea lui altarele Baálilor și a tăiat stâlpii care erau deasupra lor; a sfărâmat Așérele, chipurile cioplite și chipurile turnate, le-a făcut praf și a presărat praful pe mormintele celor ce le aduseseră jertfe. 5A ars oasele preoților pe altarele lor#34,5 După legea retribuției, pedepsirea are loc acolo unde s-a păcătuit. Cadavrele preoților idolatri sunt arse pe altarele idolatre.. A purificat Iúda și Ierusalímul. 6În cetățile lui Manáse, ale lui Efraím, ale lui Simeón și chiar ale lui Neftáli#34,6 Aceste localități aparțineau în mod oficial provinciei asiriene a Samaríei, însă Asíria nu mai exercita practic niciun control efectiv asupra lor. Autorul Cronicilor are în vedere restaurarea completă prevăzută în Ez 48. și în satele lor din împrejurimi, 7a dărâmat altarele, a făcut bucăți Așérele și chipurile cioplite și le-a făcut praf. A tăiat toți stâlpii în toată țara lui Israél, apoi s-a întors la Ierusalím.
Lucrările de la templu
8În al optsprezecelea an al domniei lui, după ce a purificat țara și casa, i-a trimis pe Șafán, fiul lui Ațalía, pe Maaséia, căpetenia cetății, și pe Ióah, fiul lui Ioaház, cronicarul, să întărească templul Domnului Dumnezeului său. 9Au mers la marele preot Hilchía și au dat argintul adus în casa lui Dumnezeu (pe care-l adunaseră levíții care păzeau pragul) de la Manáse și Efraím, de la tot restul lui Israél, de la întregul Iúda, din Beniamín și de la locuitorii Ierusalímului#34,9 Autorul Cronicilor insistă mereu asupra unității poporului lui Dumnezeu care participă în totalitate cu bani la restaurarea templului (cf. Ez 37,15-16).. 10L-au dat în mâna celor care făceau lucrarea, celor care supravegheau casa Domnului. [Aceștia] l-au dat celor care făceau lucrarea, care lucrau în casa Domnului pentru refacerea și repararea casei. 11[Aceștia] l-au dat tâmplarilor, constructorilor, cumpărătorilor de piatră cioplită și lemn pentru îmbinări și pentru grinzi, pentru casele pe care le stricaseră regii lui Iúda.
12Oamenii au lucrat cinstit lucrarea lor. Supraveghetori erau Iáhat și Obadía, levíți dintre fiii lui Merári, Zaharía și Meșulám, dintre fiii lui Chehát, ca să urmărească. Toți levíții erau pricepuți la instrumente muzicale#34,12 Leviții, necunoscuți pentru autorul cărții 2Regi, desfășoară misiuni foarte importante în restaurarea templului. Sunt omiși leviții care aparțin familiei lui Gherșòn. Probabil, leviții muzicanți acompaniau cu cântarea lor munca lucrătorilor, după obiceiul asirienilor și al egiptenilor.. 13Ei erau [responsabili] peste cei care cărau, supraveghetori peste toți cei care lucrau în fiecare lucrare. Secretari, scribi și ușieri erau dintre levíți.
14Când au scos argintul care fusese adus în casa Domnului, preotul Hilchía a găsit Cartea Legii Domnului#34,14 Se pare că autorul Cronicilor se gândește aici la Pentateuhul întreg, care trebuie să fi fost deja complet în epoca lui, în timp ce în redactarea Cărții Regilor ar putea să fie vorba numai despre Deuteronòm (Cartea Alianței). Fragmentul de față reflectă situația din timpul autorului. [dată] prin Moise. 15Atunci, Hilchía i-a spus lui Șafán, secretarul: „Am găsit Cartea Legii în casa Domnului”. Apoi, Hilchía i-a dat lui Șafán cartea. 16Șafán a adus regelui cartea și l-a informat pe rege, zicând: „Tot ceea ce li s-a dat slujitorilor tăi, ei fac. 17Au vărsat argintul care se afla în casa Domnului și l-au dat în mâna supraveghetorilor și a celor care făceau lucrarea”. 18Șafán, secretarul, i-a adus la cunoștință regelui: „Preotul Hilchía mi-a dat o carte”. Șafán a citit-o înaintea regelui.
19Când regele a auzit cuvintele legii, și-a sfâșiat hainele. 20Apoi regele le-a poruncit lui Hilchía, lui Ahicám, fiul lui Șafán, lui Abdón, fiul lui Micá, lui Șafán, secretarul, și lui Asaía, slujitorul regelui: 21„Mergeți și căutați-l pe Domnul pentru mine și pentru restul lui Israél și al lui Iúda#34,21 Expresia sugerează mai degrabă timpul redactării, decât pe cel al lui Iosía. cu privire la cuvintele acestei cărți care a fost găsită. Căci mare este mânia Domnului și gata să se verse peste noi, pentru că părinții noștri n-au păzit cuvântul Domnului și n-au împlinit tot ceea ce este scris în cartea aceasta.
Oracolul profetesei Húlda
22Hilchía și cei [trimiși] de rege s-au dus la Húlda, profetesa, soția lui Șalúm, fiul lui Tochehát, fiul lui Hásra, îngrijitorul veșmintelor. Ea locuia la Ierusalím, în a doua [parte a cetății]#34,22 Este vorba de un cartier recent, construit la nord de primul zid., și i-au vorbit despre aceasta. 23Ea le-a răspuns#34,23 Profeția referitoare la sfârșitul senin al lui Iosía nu s-a realizat (2Cr 35,23-24). Totuși, autorul nu a corectat profeția. Erau cel puțin două aspecte, iar unul dintre ele s-a realizat: regele nu a văzut distrugerea cetății și a națiunii. Totuși, surprinde faptul că este redată cu fidelitate profeția, fără ca autorul să fi fost preocupat de conformitatea detaliului cu ceea ce era cunoscut ca împlinit deja.: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israél: «Spuneți-i omului care v-a trimis la mine: 24‹Așa vorbește Domnul: ‘Iată, voi trimite răul asupra acestui loc și asupra locuitorilor săi, toate blestemele care sunt scrise în cartea pe care au citit-o înaintea regelui lui Iúda! 25Pentru că m-au părăsit și au adus tămâie altor dumnezei, mâniindu-mă prin toate lucrărilor mâinilor lor. Mânia mea se va revărsa împotriva locului acestuia și nu se va stinge’› ». 26Dar regelui lui Iúda care v-a trimis să-l căutați pe Domnul așa să-i spuneți: «Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israél despre cuvintele pe care le-ai auzit: 27‹Pentru că inima ta s-a înduioșat, pentru că te-ai umilit înaintea Domnului când ai ascultat cuvintele mele împotriva acestui loc și împotriva locuitorilor săi, te-ai umilit înaintea mea, ți-ai sfâșiat hainele și ai plâns înaintea mea și eu te-am auzit – oracolul Domnului –, 28iată, te voi adăuga la părinții tăi, vei fi adăugat în pace în mormântul tău și ochii tăi nu vor vedea tot răul pe care îl voi aduce asupra acestui loc și asupra locuitorilor săi› »”. Iar ei i-au adus regelui această veste.
Reînnoirea alianței
29Regele a trimis și i-a adunat pe toți bătrânii lui Iúda și ai Ierusalímului. 30Regele a urcat la templul Domnului împreună cu toți oamenii lui Iúda și locuitorii Ierusalímului, preoții, levíții#34,30 Autorul Cronicilor îi substituie pe leviți cu profeții citați în 2Rg 23,2. În epoca hagiografului, cântăreții identificați cu leviții aveau probabil funcția și cinstea profeților pre-exilici, în special cei care aveau un raport strâns cu templul. și tot poporul, de la cel mai mare până la cel mai mic. A citit înaintea lor#34,30 Lit.: „în urechile lor”. toate cuvintele din Cartea Alianței#34,30 Și Deuteronòmul se prezintă ca fiind codicele alianței cu Domnul (Dt 5,2; 28,69). care fusese găsită în templul Domnului. 31Regele a stat lângă coloană#34,31 Era locul rezervat regelui în templu. și a încheiat alianța înaintea Domnului că-l va urma pe Domnul și va păzi poruncile lui, mărturiile lui și hotărârile sale din toată inima și din tot sufletul, împlinind cuvintele alianței care sunt scrise în această carte. 32Și i-a făcut pe toți cei care se aflau în Ierusalím [să consimtă]. Iar toți locuitorii Ierusalímului au făcut după alianța lui Dumnezeu, Dumnezeul părinților lor. 33Iosía a îndepărtat toate lucrurile abominábile din toate ținuturile care aparțineau fiilor lui Israél și a făcut ca toți cei care se aflau în Israél să-l slujească pe Domnul Dumnezeul lor. În tot timpul vieții lui#34,33 Lit.: „în toate zilele lui”., nu s-au abătut de la a-l urma pe Domnul Dumnezeul părinților lor#34,33 Informația este proprie autorului Cronicilor; el rezumă pe scurt descrierea detaliată a reformei lui Iosía, așa cum o avem în 2Rg 23,4-20.. #2Rg 22,1-2 #2Rg 22,3–23,3
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași