2 Cronici 9
9
Vizita reginei din Sába#9,0 Ideea centrală a capitolului este recunoașterea măreției lui Solomòn din partea regilor națiunilor învecinate. Hiràm din Tir, cu tot ceea ce i-a dăruit regelui lui Israèl, regina din Saba și toți regii pământului (2Cr 14.22-24) îl preamăresc pe Solomòn. Fiul lui Davíd, constructor al templului și inițiator al adevăratului cult, are o deosebită importanță în istoria autorului Cronicilor: omul de la curte, cu slăbiciunile sale, cu reacțiile sale umane, cu dificultățile politice și viața de palat, nu prezintă niciun interes în dezvoltarea vastă a evenimentelor care se referă la cetatea sfântă și la templul din Ierusalím. Relatarea este pitorească, dar ascunde o realitate mai prozaică: regina din Saba intenționează să frâneze interferențele lui Solomòn în traficul său de arome cu Orientul și reușește să încheie un acord care este în interesul celor două părți.
1Regina din Sába#9,1 Regatul din Saba ocupa partea de sud-vest a Peninsulei Arabice, dar această regină era mai probabil regenta uneia dintre coloniile sabeene, stabilită în Arabia de Nord. Motivul vizitei sale a fost acela de a stabili relații comerciale. Solomòn, care domina Transiordania și stăpânea cetatea Èțion-Ghèber, controla drumurile comerciale ale caravanelor care mergeau din Arabia de Nord în Siria și în Egipt. Saba este de mai multe ori amintită împreună cu Dedan, un alt trib arab (Gen 10,7; 25,3; Ez 38,13), și este numărată printre triburile mari care aveau caravane (Ez 27,20-22; Ier 6,20; Il 4,8; Iob 6,19). Această națiune îndepărtată va veni să-i aducă omagiu regelui viitor ( Ps 73,10.15) în Ierusalímul cel nou (Is 45,14; 60,6-7; cf. Mt 2,11). a auzit de faima lui Solomón și a venit să îl încerce prin ghicitori. A sosit la Ierusalím cu foarte multe bogății: cu cămile care aduceau mIròdenii, aur foarte mult și pietre prețioase#9,1 Relatările din Egiptul Antic vorbesc des despre regi care își găseau plăcerea în a dezlega enigme. Trebuie să fi fost de tipul celor amintite în Sir 12,4-7; Prov 30,15-16.. A venit la Solomón și a vorbit cu el tot ceea ce avea pe inimă. 2Solomón i-a explicat toate cuvintele sale. Nu a fost niciun cuvânt ascuns pentru Solomón pe care să nu i-l explice. 3Regina din Sába a văzut toată înțelepciunea lui Solomón și palatul pe care îl construise, 4hrana de la masa lui, locuința slujitorilor lui, ordinea slujirii lor, hainele lor, paharnicii lui și hainele lor, camerele de sus#9,4 Versiunea greacă, urmând textul din 1Rg 10,5, are: „arderile de tot pe care le aducea”. prin care se mergea la casa Domnului și a rămas fără suflare#9,4 Lit.: „și nu a fost în ea suflu”. E urmarea uimirii.. 5Și i-a zis regelui: „Este adevărat cuvântul pe care l-am auzit în țara mea despre lucrările tale și despre înțelepciunea ta. 6Dar nu dădeam crezare cuvintelor până n-am venit și n-am văzut cu ochii mei. Iată, nu mi s-a spus nici jumătate din mărimea înțelepciunii tale: tu întreci renumele pe care l-am auzit. 7Fericiți sunt oamenii tăi, fericiți sunt slujitorii tăi care stau în fața ta mereu și ascultă înțelepciunea ta! 8Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul tău căruia i-a plăcut de tine ca să te pună pe tronul lui#9,8 1Rg 10,9 are: „tronul lui Israèl”. Autorul Cronicilor modifică izvorul pentru a sublinia că Domnul este singurul rege adevărat al lui Israèl și că obiectul iubirii sale este mai degrabă poporul, și nu regele. ca rege al Domnului Dumnezeului tău. Dumnezeul tău l-a iubit pe Israél ca să dureze pentru totdeauna; te-a pus pe tine peste ei ca rege ca să judeci și să faci dreptatea”. 9Ea i-a dat regelui o sută douăzeci de talánți de aur, foarte multe mIròdenii și pietre prețioase. N-au mai fost [niciodată] mIròdenii precum acelea pe care le-a dat regina din Sába regelui Solomón. 10Și slujitorii lui Hirám și slujitorii lui Solomón care au adus aur din Ofír au adus lemn de santal#9,10 Lit.: „ʾalgûmmîm”. Este, cu multă probabilitate, lemnul de santal, un lemn destul de rar, de culoare roșiatică („Pterocàrptus Santalìnus”), arbore indigen din India (coasta Malabàr) apreciat pentru esența mirositoare pe care o conține, numită „Valgù” („Valgum, Valguka”). De la numele său, termenul ebraic a lăsat să cadă prima literă. și pietre prețioase. 11Regele a făcut din lemnul de santal balustrade pentru casa Domnului și pentru casa regelui, harpe și alăute pentru cântăreți. Nu s-a mai văzut ca acestea mai înainte în țara lui Iúda. 12Regele Solomón i-a dat reginei din Sába tot ceea ce a dorit, tot ce a cerut, în afară de ceea ce i-a adus ea regelui. Apoi, ea s-a întors și s-a dus în țara ei, ea și slujitorii ei.
Măreția lui Solomón
13Greutatea aurului care venea la Solomón în fiecare an era de șase sute șaizeci și șase de talánți de aur, 14în afară de ce [venea] de la negustorii cei mari și de la cei mici, de la toți regii Arábiei și de la guvernatorii țării care îi aduceau aur și argint lui Solomón. 15Regele Solomón a făcut două sute de scuturi mari din aur bătut – șase sute [de sícli]#9,15 Siclul este unitatea de bază a greutății în toate sistemele de măsură semitice. 50 de sicli formau o mină (v. 17), iar talantul valora 60 de mine (v. 14). din aur intra pentru fiecare scut bătut – 16și trei sute#9,16 În 1Rg 10,17 este: „trei mine”, echivalentul a 150 de sicli. de scuturi mici din aur bătut: trei sute [de sícli] din aur intrau pentru fiecare scut. Regele le-a pus în încăperea [numită] Pădurea Libánului#9,16 Încăpere din palatul regal numită astfel întrucât era bogat ornamentată cu lemn de cedru adus în mod normal din Libàn.. 17Regele a făcut un mare tron din fildeș și l-a îmbrăcat cu aur curat. 18Tronul avea șase trepte și un scăunel#9,18 Autorul Cronicilor substituie această expresie celei din 1Rg 10,19, care are: „capete de taur”. Probabil, autorul vrea să evite orice referință la taur, simbolul zeului venerat în Regatul de Nord. din aur era fixat de tron; erau brațe de o parte și de alta a locului unde se ședea și doi lei stăteau lângă brațe. 19Doisprezece lei erau acolo, pe cele șase trepte, de o parte și de alta. Nu mai era așa ceva în niciun regat.
20Toate vasele de băut ale regelui Solomón erau din aur și toate obiectele din încăperea [numită] Pădurea Libánului erau din aur curat. Nimic nu era din argint: în zilele lui Solomón, [argintul] nu avea nicio valoare#9,20 Lit.: „nu însemna nimic”.. 21Corăbiile regelui mergeau la Tarșíș#9,21 Probabil se intenționează a se spune că navele erau mari și se asemănau cu cele care făceau legătura între Fenicia și regiunea mineralieră din Tarșíș (Sardinia sau Spania). Această flotă străbătea Marea Roșie în mod obișnuit spre regiunea din Ofír. Hagiograful a înțeles greșit expresia folosită de 1Rg 10,22. Tarșíș este o localitate în Mediterana Occidentală, iar Solomòn nu avea o flotă proprie pe Mediterana, ci făcea comerț maritim pe Marea Roșie, transportând ca marfă de schimb produse din turnătoria de la Èțion-Ghèber. cu slujitorii lui Hirám. O dată la trei ani#9,21 Înseamnă un an și jumătate dus și un an și jumătate întors. Și navele babiloniene care mergeau din Golful Persic până în regiunea Melukkà (Arabia de sud-vest) aveau nevoie de același timp. veneau corăbiile din Tarșíș și aduceau aur, argint, fildeș, maimuțe și babuini#9,21 Versiunile vechi, urmate de multe traduceri moderne, traduc termenul „ṯukkiyyîm” cu „păuni”, dar această pasăre, originară din India, a fost adusă în Orientul Apropiat mult mai târziu..
22Regele Solomón a fost mai mare decât toți regii pământului în bogăție și înțelepciune. 23Toți regii pământului căutau [să vadă] fața lui Solomón ca să audă înțelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în inima lui. 24Și fiecare își aducea darul lui: obiecte din argint și obiecte din aur, haine, arme, mIròdenii, cai și catâri, câte o cotă în fiecare an.
25Solomón avea patruzeci de mii de iesle pentru caii de la carele lui și douăsprezece mii de călăreți, pe care i-a pus în cetățile pentru care#9,25 Printre acestea se numără Meghído, unde au fost găsite resturi ale staulelor care puteau să primească 450 de cai și 150 de care. și lângă rege, la Ierusalím.
26El stăpânea peste toți regii de la Râu până la țara filisténilor și până la hotarul Egiptului. 27Regele a făcut ca argintul în Ierusalím să fie atât de mult ca pietrele, iar cedrii, ca sicomorii care sunt în Șefeláh. 28Îi aduceau cai lui Solomón din Egipt și din toate țările.
Moartea lui Solomón
29Celelalte fapte ale lui Solomón, cele dintâi și cele de pe urmă, nu sunt ele oare scrise între Faptele lui Natán, profetul, în Profeția lui Ahía din Șílo și în Viziunile lui Ído, văzătorul, despre Ieroboám, fiul lui Nebát?#9,29 Apelul autorului la izvoarele pe care le folosește pentru datele despre Solomòn subliniază raporturile lui bune cu profeții: Natàn a avut un rol evident în timpul domniei lui Davíd (1Cr 17,1-15) și a luat parte la alegerea lui Solomòn (1Rg 1,11-12). Ahía din Șilo a pofețit domnia lui Ieroboàm (2Cr 10,15; 1Rg 11,29-39). Ído nu este menționat în altă parte, decât doar dacă este identificat cu profetul Ído (2Cr 12,15; 13,22), autor al unei opere istorico-profetice. Tradiția l-a considerat ca fiind profetul anonim din 1Rg 13. Nu există mărturii că cei trei profeți din acest verset ar fi lăsat documente scrise. 30Solomón a fost rege la Ierusalím peste tot Israélul timp de patruzeci de ani. 31Solomón a adormit cu părinții lui și l-au îngropat în cetatea lui Davíd, tatăl său. Și a domnit Roboám, fiul său, în locul lui. #1Rg 10,1-13 #1Rg 10,14-25 #1Rg 10,26-28; 2Cr 1,14-17 #1Rg 11,41 #1Rg 11,42-43
Selectat acum:
2 Cronici 9: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași
2 Cronici 9
9
Vizita reginei din Sába#9,0 Ideea centrală a capitolului este recunoașterea măreției lui Solomòn din partea regilor națiunilor învecinate. Hiràm din Tir, cu tot ceea ce i-a dăruit regelui lui Israèl, regina din Saba și toți regii pământului (2Cr 14.22-24) îl preamăresc pe Solomòn. Fiul lui Davíd, constructor al templului și inițiator al adevăratului cult, are o deosebită importanță în istoria autorului Cronicilor: omul de la curte, cu slăbiciunile sale, cu reacțiile sale umane, cu dificultățile politice și viața de palat, nu prezintă niciun interes în dezvoltarea vastă a evenimentelor care se referă la cetatea sfântă și la templul din Ierusalím. Relatarea este pitorească, dar ascunde o realitate mai prozaică: regina din Saba intenționează să frâneze interferențele lui Solomòn în traficul său de arome cu Orientul și reușește să încheie un acord care este în interesul celor două părți.
1Regina din Sába#9,1 Regatul din Saba ocupa partea de sud-vest a Peninsulei Arabice, dar această regină era mai probabil regenta uneia dintre coloniile sabeene, stabilită în Arabia de Nord. Motivul vizitei sale a fost acela de a stabili relații comerciale. Solomòn, care domina Transiordania și stăpânea cetatea Èțion-Ghèber, controla drumurile comerciale ale caravanelor care mergeau din Arabia de Nord în Siria și în Egipt. Saba este de mai multe ori amintită împreună cu Dedan, un alt trib arab (Gen 10,7; 25,3; Ez 38,13), și este numărată printre triburile mari care aveau caravane (Ez 27,20-22; Ier 6,20; Il 4,8; Iob 6,19). Această națiune îndepărtată va veni să-i aducă omagiu regelui viitor ( Ps 73,10.15) în Ierusalímul cel nou (Is 45,14; 60,6-7; cf. Mt 2,11). a auzit de faima lui Solomón și a venit să îl încerce prin ghicitori. A sosit la Ierusalím cu foarte multe bogății: cu cămile care aduceau mIròdenii, aur foarte mult și pietre prețioase#9,1 Relatările din Egiptul Antic vorbesc des despre regi care își găseau plăcerea în a dezlega enigme. Trebuie să fi fost de tipul celor amintite în Sir 12,4-7; Prov 30,15-16.. A venit la Solomón și a vorbit cu el tot ceea ce avea pe inimă. 2Solomón i-a explicat toate cuvintele sale. Nu a fost niciun cuvânt ascuns pentru Solomón pe care să nu i-l explice. 3Regina din Sába a văzut toată înțelepciunea lui Solomón și palatul pe care îl construise, 4hrana de la masa lui, locuința slujitorilor lui, ordinea slujirii lor, hainele lor, paharnicii lui și hainele lor, camerele de sus#9,4 Versiunea greacă, urmând textul din 1Rg 10,5, are: „arderile de tot pe care le aducea”. prin care se mergea la casa Domnului și a rămas fără suflare#9,4 Lit.: „și nu a fost în ea suflu”. E urmarea uimirii.. 5Și i-a zis regelui: „Este adevărat cuvântul pe care l-am auzit în țara mea despre lucrările tale și despre înțelepciunea ta. 6Dar nu dădeam crezare cuvintelor până n-am venit și n-am văzut cu ochii mei. Iată, nu mi s-a spus nici jumătate din mărimea înțelepciunii tale: tu întreci renumele pe care l-am auzit. 7Fericiți sunt oamenii tăi, fericiți sunt slujitorii tăi care stau în fața ta mereu și ascultă înțelepciunea ta! 8Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul tău căruia i-a plăcut de tine ca să te pună pe tronul lui#9,8 1Rg 10,9 are: „tronul lui Israèl”. Autorul Cronicilor modifică izvorul pentru a sublinia că Domnul este singurul rege adevărat al lui Israèl și că obiectul iubirii sale este mai degrabă poporul, și nu regele. ca rege al Domnului Dumnezeului tău. Dumnezeul tău l-a iubit pe Israél ca să dureze pentru totdeauna; te-a pus pe tine peste ei ca rege ca să judeci și să faci dreptatea”. 9Ea i-a dat regelui o sută douăzeci de talánți de aur, foarte multe mIròdenii și pietre prețioase. N-au mai fost [niciodată] mIròdenii precum acelea pe care le-a dat regina din Sába regelui Solomón. 10Și slujitorii lui Hirám și slujitorii lui Solomón care au adus aur din Ofír au adus lemn de santal#9,10 Lit.: „ʾalgûmmîm”. Este, cu multă probabilitate, lemnul de santal, un lemn destul de rar, de culoare roșiatică („Pterocàrptus Santalìnus”), arbore indigen din India (coasta Malabàr) apreciat pentru esența mirositoare pe care o conține, numită „Valgù” („Valgum, Valguka”). De la numele său, termenul ebraic a lăsat să cadă prima literă. și pietre prețioase. 11Regele a făcut din lemnul de santal balustrade pentru casa Domnului și pentru casa regelui, harpe și alăute pentru cântăreți. Nu s-a mai văzut ca acestea mai înainte în țara lui Iúda. 12Regele Solomón i-a dat reginei din Sába tot ceea ce a dorit, tot ce a cerut, în afară de ceea ce i-a adus ea regelui. Apoi, ea s-a întors și s-a dus în țara ei, ea și slujitorii ei.
Măreția lui Solomón
13Greutatea aurului care venea la Solomón în fiecare an era de șase sute șaizeci și șase de talánți de aur, 14în afară de ce [venea] de la negustorii cei mari și de la cei mici, de la toți regii Arábiei și de la guvernatorii țării care îi aduceau aur și argint lui Solomón. 15Regele Solomón a făcut două sute de scuturi mari din aur bătut – șase sute [de sícli]#9,15 Siclul este unitatea de bază a greutății în toate sistemele de măsură semitice. 50 de sicli formau o mină (v. 17), iar talantul valora 60 de mine (v. 14). din aur intra pentru fiecare scut bătut – 16și trei sute#9,16 În 1Rg 10,17 este: „trei mine”, echivalentul a 150 de sicli. de scuturi mici din aur bătut: trei sute [de sícli] din aur intrau pentru fiecare scut. Regele le-a pus în încăperea [numită] Pădurea Libánului#9,16 Încăpere din palatul regal numită astfel întrucât era bogat ornamentată cu lemn de cedru adus în mod normal din Libàn.. 17Regele a făcut un mare tron din fildeș și l-a îmbrăcat cu aur curat. 18Tronul avea șase trepte și un scăunel#9,18 Autorul Cronicilor substituie această expresie celei din 1Rg 10,19, care are: „capete de taur”. Probabil, autorul vrea să evite orice referință la taur, simbolul zeului venerat în Regatul de Nord. din aur era fixat de tron; erau brațe de o parte și de alta a locului unde se ședea și doi lei stăteau lângă brațe. 19Doisprezece lei erau acolo, pe cele șase trepte, de o parte și de alta. Nu mai era așa ceva în niciun regat.
20Toate vasele de băut ale regelui Solomón erau din aur și toate obiectele din încăperea [numită] Pădurea Libánului erau din aur curat. Nimic nu era din argint: în zilele lui Solomón, [argintul] nu avea nicio valoare#9,20 Lit.: „nu însemna nimic”.. 21Corăbiile regelui mergeau la Tarșíș#9,21 Probabil se intenționează a se spune că navele erau mari și se asemănau cu cele care făceau legătura între Fenicia și regiunea mineralieră din Tarșíș (Sardinia sau Spania). Această flotă străbătea Marea Roșie în mod obișnuit spre regiunea din Ofír. Hagiograful a înțeles greșit expresia folosită de 1Rg 10,22. Tarșíș este o localitate în Mediterana Occidentală, iar Solomòn nu avea o flotă proprie pe Mediterana, ci făcea comerț maritim pe Marea Roșie, transportând ca marfă de schimb produse din turnătoria de la Èțion-Ghèber. cu slujitorii lui Hirám. O dată la trei ani#9,21 Înseamnă un an și jumătate dus și un an și jumătate întors. Și navele babiloniene care mergeau din Golful Persic până în regiunea Melukkà (Arabia de sud-vest) aveau nevoie de același timp. veneau corăbiile din Tarșíș și aduceau aur, argint, fildeș, maimuțe și babuini#9,21 Versiunile vechi, urmate de multe traduceri moderne, traduc termenul „ṯukkiyyîm” cu „păuni”, dar această pasăre, originară din India, a fost adusă în Orientul Apropiat mult mai târziu..
22Regele Solomón a fost mai mare decât toți regii pământului în bogăție și înțelepciune. 23Toți regii pământului căutau [să vadă] fața lui Solomón ca să audă înțelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în inima lui. 24Și fiecare își aducea darul lui: obiecte din argint și obiecte din aur, haine, arme, mIròdenii, cai și catâri, câte o cotă în fiecare an.
25Solomón avea patruzeci de mii de iesle pentru caii de la carele lui și douăsprezece mii de călăreți, pe care i-a pus în cetățile pentru care#9,25 Printre acestea se numără Meghído, unde au fost găsite resturi ale staulelor care puteau să primească 450 de cai și 150 de care. și lângă rege, la Ierusalím.
26El stăpânea peste toți regii de la Râu până la țara filisténilor și până la hotarul Egiptului. 27Regele a făcut ca argintul în Ierusalím să fie atât de mult ca pietrele, iar cedrii, ca sicomorii care sunt în Șefeláh. 28Îi aduceau cai lui Solomón din Egipt și din toate țările.
Moartea lui Solomón
29Celelalte fapte ale lui Solomón, cele dintâi și cele de pe urmă, nu sunt ele oare scrise între Faptele lui Natán, profetul, în Profeția lui Ahía din Șílo și în Viziunile lui Ído, văzătorul, despre Ieroboám, fiul lui Nebát?#9,29 Apelul autorului la izvoarele pe care le folosește pentru datele despre Solomòn subliniază raporturile lui bune cu profeții: Natàn a avut un rol evident în timpul domniei lui Davíd (1Cr 17,1-15) și a luat parte la alegerea lui Solomòn (1Rg 1,11-12). Ahía din Șilo a pofețit domnia lui Ieroboàm (2Cr 10,15; 1Rg 11,29-39). Ído nu este menționat în altă parte, decât doar dacă este identificat cu profetul Ído (2Cr 12,15; 13,22), autor al unei opere istorico-profetice. Tradiția l-a considerat ca fiind profetul anonim din 1Rg 13. Nu există mărturii că cei trei profeți din acest verset ar fi lăsat documente scrise. 30Solomón a fost rege la Ierusalím peste tot Israélul timp de patruzeci de ani. 31Solomón a adormit cu părinții lui și l-au îngropat în cetatea lui Davíd, tatăl său. Și a domnit Roboám, fiul său, în locul lui. #1Rg 10,1-13 #1Rg 10,14-25 #1Rg 10,26-28; 2Cr 1,14-17 #1Rg 11,41 #1Rg 11,42-43
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași