Qohelet 10
10
1Muștele moarte pot strica și revărsa untdelemnul amestecat#10,1 Sensul versetului este că un singur defect poate paraliza acțiunea celui drept.;
puțină nebunie este mai de preț decât înțelepciunea și decât gloria.
2Inima celui înțelept este la dreapta lui,
iar inima celui nesimțit
este la stânga lui.
3Chiar și pe drum merge ca nebunul, este lipsit de inimă și spune despre fiecare: „Este nebun”.
Înțelepciunea preferă stabilitatea
4Dacă duhul celui care conduce se ridică împotriva ta, nu-ți lăsa locul, căci calmul liniștește păcate mari#10,4 Acest sfat, de a-și păstra sângele rece, dat funcționarilor regali, are numeroase paralele în înțelepciunea egipteană. Nu trebuie niciodată să se renunțe din cauza mâniei.!
5Există un rău pe care l-am văzut sub soare ca greșeala care iese de la cel care are putere: 6cel nebun este pus pe înălțimi mari, iar cei bogați se așază în locuri joase. 7Am văzut sclavi pe cai și conducători care mergeau ca sclavii pe pământ#10,7 Lui Qohelèt nu-i plac agitațiile sociale, întrucât instaurează dezordinea. Totuși, nu poate fi considerat în opoziție cu profeții și cu psalmiștii care vestesc răsturnarea condiției lor în epoca mesianică (cf. 1Sam 2,4-8; Is 41,23; Ps 107,40-41; 113,7-8)..
Riscurile acțiunii
8Cine sapă o groapă cade în ea
și cine dărâmă un zid
este mușcat de șarpe.
9Cine taie pietre poate fi rănit de ele,
iar cine crapă lemne este în pericol
din cauza lor.
10Dacă fierul este tocit și tăișul#10,10 Lit.: „fețele”. nu este ascuțit, trebuie să fie mai puternice forțele. Reușita este proprie înțelepciunii.
11Dacă mușcă șarpele fără să fi fost descântat, nu este niciun avantaj pentru cel care descântă#10,11 Lit.: „stăpânul limbii”..
Înțelepciunea și prostia
12Cuvintele gurii celui înțelept
sunt har,
dar buzele celui nesimțit îl pierd#10,12 Lit.: „îl înghit”..
13Începutul cuvintelor gurii sale
sunt nebunie,
iar sfârșitul gurii sale
este prostia cea mai rea.
14Nebunul își înmulțește cuvintele;
omul nu știe ce va fi;
cine-i va face cunoscut ce va fi după el?
15Truda celui nesimțit îl obosește,
când nu știe să meargă în cetate.
Regele și puterea
16Vai de tine, țară al cărei rege
este un tânăr
și ale cărei căpetenii
mănâncă de dimineață!
17Dar ferice de tine, țară al cărei rege
este un fiu de nobili,
ale cărei căpetenii mănâncă la timp
pentru a se întări,
și nu pentru a bea.
18Din cauza lenei cade grinda
și din cauza delăsării mâinilor
picură în casă.
19Fac pâine pentru voioșie#10,19 Lit.: „pentru râs”.
și vinul înveselește viața,
iar argintul răspunde la toate.
20Nu-l blestema pe rege
nici în gândul tău
și nu-l blestema pe cel bogat
nici în camera ta de dormit!
Căci pasărea cerului
face să umble glasul
și zburătoarele#10,20 Lit.: „stăpânul aripilor”. fac cunoscut lucrul. #Gal 5,9 #2,14 #Prov 16,14 #Prov 14,30; 15,4 #Prov 19,10; 30,22 #Ps 7,16; Prov 26,27; Sir 27,26 #Sir 12,13 #Prov 10,32; 15,2; Sir 21,16 #Is 32,6; Ps 14,1 #3,22 #Prov 31,4; Is 3,4.10 #Jud 9,13; Ps 104,15 #Ex 22,27; Lc 12,2-3 #7,21
Selectat acum:
Qohelet 10: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași