Estera 10
10
Elogiul lui Mardohéu
1Regele Artaxérxes a impus un tribut asupra țării și asupra insulelor mării#10,1 În aparență, acest verset este fără legătură cu ceea ce îl precede și cu ceea ce urmează, dar trebuie pus în relație cu propunerea făcută de Amàn, aceea de a se vărsa o sumă în trezoreria regelui Artaxèrxes cu ocazia uciderii evreilor. Impunând taxe, el ajunge în mod normal la scopul economic al proiectului crud al ministrului său.. 2Toate faptele puterii și vitejiei lui și istorisirea măreției lui Mardohéu la care l-a ridicat regele, nu sunt, oare, ele scrise în Cartea Cronicilor Regilor Médiei și ai Pérsiei?
3Căci Mardohéu, iudeul, era primul după regele Artaxérxes. Era mare printre iudei și plăcut de mulți frați ai săi, căci a căutat binele poporului său și a vorbit de pace întregii sale descendențe#10,3 Acest ultim verset din ebraică și finalul în limba greacă tind să facă din această scriere mai degrabă Cartea lui Mardohèu decât Cartea Esterei (cf. Est 9,4). El este acela care, luminat de Dumnezeu, a condus totul. El este „iudeul” prin excelență, așa cum Iudíta va fi „fiica lui Iùda” prin excelență. Ziua comemorativă va fi numită, de altfel, într-un prim moment, Ziua lui Mardohèu ( 2Mac 15,36)..
VIII. EPILOG: INTERPRETAREA VISULUI LUI MARDOHÉU
3aMardohéu a zis: „De la Domnul s-au întâmplat acestea! 3bÎmi amintesc de visul pe care l-am avut despre aceste lucruri și peste niciunul dintre ele nu s-a trecut: 3cizvorul cel mic care a devenit fluviu, lumina care era, soarele și apa multă; Estéra este fluviul pe care a luat-o în căsătorie regele și a făcut-o regină. 3dCei doi balauri sunt eu și Amán. 3ePopoarele sunt cele care s-au adunat ca să distrugă numele iudeilor. 3fPoporul meu, acesta este Israélul, cei care au strigat către Dumnezeu și au fost mântuiți; Domnul l-a mântuit pe poporul său și ne-a eliberat Domnul de toate aceste rele; Dumnezeu a făcut semne și minuni mari care nu au mai fost între toate popoarele. 3gDe aceea a făcut două zaruri: unul pentru poporul lui Dumnezeu și unul pentru toate popoarele. 3hAceste două zaruri au fost aruncate la ceasul, la timpul hotărât și în ziua judecății înaintea lui Dumnezeu și înaintea tuturor popoarelor. 3iDumnezeu și-a amintit de poporul său și a făcut dreptate pentru moștenirea sa#10,3i O variantă a textului grecesc aduce aici un adaos de mulțumire: „tot poporul a aclamat înălțând strigăte puternice: «Binecuvântat fii tu, Doamne, care îți aduci aminte de alianțele încheiate cu părinții noștri! Amin!»”.. 3kVor fi [celebrate] aceste zile în luna Adár, în zilele a paisprezecea și a cincisprezecea ale acestei luni cu adunare, cu bucurie și veselie înaintea lui Dumnezeu, în fiecare generație, pentru totdeauna, în poporul său, Israél”.
3lÎn anul al patrulea al domniei lui Ptoleméu și al Cleopátrei, Dositéu, care spunea că este preot și levít, și Ptoleméu, fiul său, au adus scrisoarea deschisă despre Purím afirmând că este tradusă de Lisimáh, fiul lui Ptoleméu, dintre [cei care locuiau] în Ierusalím#10,3l Acest apendice la textul grec aduce la cunoștință că, în Egipt, comunitatea ebraică a primit Cartea Esterei de la comunitatea din Palestina (cf. 2Mac 2,14-16). Însă nu se face nicio aluzie la autoritățile de la Ierusalím și se lasă să se înțeleagă o anumită reticență față de acest Dositeu „care spunea că este preot și levit”. Ptolemèu despre care se vorbește trebuie să fi fost Ptolemèu al VIII-lea, a cărui soție se numea Cleopàtra. Acest fapt face să se presupună că data evenimentului este 114 î.C..
Selectat acum:
Estera 10: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași
Estera 10
10
Elogiul lui Mardohéu
1Regele Artaxérxes a impus un tribut asupra țării și asupra insulelor mării#10,1 În aparență, acest verset este fără legătură cu ceea ce îl precede și cu ceea ce urmează, dar trebuie pus în relație cu propunerea făcută de Amàn, aceea de a se vărsa o sumă în trezoreria regelui Artaxèrxes cu ocazia uciderii evreilor. Impunând taxe, el ajunge în mod normal la scopul economic al proiectului crud al ministrului său.. 2Toate faptele puterii și vitejiei lui și istorisirea măreției lui Mardohéu la care l-a ridicat regele, nu sunt, oare, ele scrise în Cartea Cronicilor Regilor Médiei și ai Pérsiei?
3Căci Mardohéu, iudeul, era primul după regele Artaxérxes. Era mare printre iudei și plăcut de mulți frați ai săi, căci a căutat binele poporului său și a vorbit de pace întregii sale descendențe#10,3 Acest ultim verset din ebraică și finalul în limba greacă tind să facă din această scriere mai degrabă Cartea lui Mardohèu decât Cartea Esterei (cf. Est 9,4). El este acela care, luminat de Dumnezeu, a condus totul. El este „iudeul” prin excelență, așa cum Iudíta va fi „fiica lui Iùda” prin excelență. Ziua comemorativă va fi numită, de altfel, într-un prim moment, Ziua lui Mardohèu ( 2Mac 15,36)..
VIII. EPILOG: INTERPRETAREA VISULUI LUI MARDOHÉU
3aMardohéu a zis: „De la Domnul s-au întâmplat acestea! 3bÎmi amintesc de visul pe care l-am avut despre aceste lucruri și peste niciunul dintre ele nu s-a trecut: 3cizvorul cel mic care a devenit fluviu, lumina care era, soarele și apa multă; Estéra este fluviul pe care a luat-o în căsătorie regele și a făcut-o regină. 3dCei doi balauri sunt eu și Amán. 3ePopoarele sunt cele care s-au adunat ca să distrugă numele iudeilor. 3fPoporul meu, acesta este Israélul, cei care au strigat către Dumnezeu și au fost mântuiți; Domnul l-a mântuit pe poporul său și ne-a eliberat Domnul de toate aceste rele; Dumnezeu a făcut semne și minuni mari care nu au mai fost între toate popoarele. 3gDe aceea a făcut două zaruri: unul pentru poporul lui Dumnezeu și unul pentru toate popoarele. 3hAceste două zaruri au fost aruncate la ceasul, la timpul hotărât și în ziua judecății înaintea lui Dumnezeu și înaintea tuturor popoarelor. 3iDumnezeu și-a amintit de poporul său și a făcut dreptate pentru moștenirea sa#10,3i O variantă a textului grecesc aduce aici un adaos de mulțumire: „tot poporul a aclamat înălțând strigăte puternice: «Binecuvântat fii tu, Doamne, care îți aduci aminte de alianțele încheiate cu părinții noștri! Amin!»”.. 3kVor fi [celebrate] aceste zile în luna Adár, în zilele a paisprezecea și a cincisprezecea ale acestei luni cu adunare, cu bucurie și veselie înaintea lui Dumnezeu, în fiecare generație, pentru totdeauna, în poporul său, Israél”.
3lÎn anul al patrulea al domniei lui Ptoleméu și al Cleopátrei, Dositéu, care spunea că este preot și levít, și Ptoleméu, fiul său, au adus scrisoarea deschisă despre Purím afirmând că este tradusă de Lisimáh, fiul lui Ptoleméu, dintre [cei care locuiau] în Ierusalím#10,3l Acest apendice la textul grec aduce la cunoștință că, în Egipt, comunitatea ebraică a primit Cartea Esterei de la comunitatea din Palestina (cf. 2Mac 2,14-16). Însă nu se face nicio aluzie la autoritățile de la Ierusalím și se lasă să se înțeleagă o anumită reticență față de acest Dositeu „care spunea că este preot și levit”. Ptolemèu despre care se vorbește trebuie să fi fost Ptolemèu al VIII-lea, a cărui soție se numea Cleopàtra. Acest fapt face să se presupună că data evenimentului este 114 î.C..
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași