Isaia 19
19
Împotriva Egiptului#19,0 Fragmentul poate fi datat în timpul care a urmat bătăliei de la Rafia, când se putea deja prevedea ocuparea Egiptului din partea Asíriei. În anii precedenți lui 701 î.C., Faraònii au încercat de mai multe ori să încropească o coaliție cu statele mici orientale împotriva Asíriei, lucru pe care Isaía l-a respins întotdeauna. Oracolul se împarte în 3 părți: a) ruina provocată de disensiunile interioare (v. 1-4); b) o serie de calamități naturale (v. 5-10); c) incapacitatea conducătorilor (v. 11-15).
1Profeție despre Egipt.
„Iată, Domnul vine călare
pe un nor#19,1 Venirea Domnului călare pe un nor este o expresie tipic ugarítică, pentru a indica apariția lui Yhwh ca judecător: cf. Is 33,26; Ps 18,10; 68,5; Nah 1,3 etc. rapid,
vine în Egipt și zeii Egiptului
se cutremură,
iar inima egipténilor se topește în ei!
2Voi provoca Egiptul împotriva Egiptului
și va lupta fiecare împotriva fratelui său
și fiecare împotriva aproapelui său,
cetate împotriva cetății
și regat împotriva regatului#19,2 Luptele interne din Egipt și, mai ales, din Delta Nilului au apărut în jurul anului 716 î.C., data începutului domniei lui Ezechía; principii nubieni Pian-Khi și, mai apoi, Shabàka, care sunt la originea dinastiei a XXV-a, profită de aceste disensiuni pentru a-și impune progresiv autoritatea..
3Duhul egipténilor va pieri din ei
și voi zădărnici planul lui.
Ei vor apela la idoli, la vrăjitori,
la necromanți și la ghicitori#19,3 Menționarea vrăjitorilor și a ghicitorilor egipteni amintește de Gen 41,8; Ex 7,11.22; 8,3.14..
4Voi da Egiptul în mâinile unui stăpân dur#19,4 Identificarea acestui rege este dificilă; probabil este vorba despre Sàrgon sau despre Senaheríb. Egiptul a fost cucerit și dominat de Asarhadòn în 671 î.C. și de Asurbànipal în 667 î.C., respectiv în 663 î.C.
și un rege puternic va domni peste ei.
Oracolul Domnului
Dumnezeului Sabaót.
5Apele mării vor seca,
iar râul se va usca și va secătui#19,5 Absența apei din Nil era o adevărată catastrofă, întrucât însemna dispariția întregii vegetații..
6Râurile vor mirosi urât,
canalele Egiptului
se vor goli și se vor usca,
papura și trestia se vor veșteji.
7Malurile Nílului
care sunt la revărsarea lui,
tot ce este semănat lângă Nil
se va usca,
va fi spulberat și nu va mai fi.
8Vor geme pescarii,
vor jeli toți cei care aruncă undița în Nil,
iar cei care întind năvodul
deasupra apei se vor lamenta.
9Se vor rușina cei care lucrează
cu in pieptănat,
iar țesătorii vor păli.
10Stâlpii săi vor fi zdrobiți
și toți lucrătorii tocmiți
vor fi cu sufletul amărât#19,10 Există ezitări cu privire la natura profesiilor menționate în aceste două versete. Unii consideră că ar fi vorba de producătorii de bere, o băutură foarte apreciată de egipteni..
11Într-adevăr, au înnebunit
căpeteniile din Țoán#19,11 Este Tànis, vechea capitală a hixoșilor (cf. Is 19,13; 30,4; Num 13,22; Ez 30,14; Ps 78,12.43), care poate să se refere aici, prin extensiune, la întreaga Deltă a Nilului.,
sfătuitorii înțelepți ai lui Faraón:
sfatul lor a devenit nebun.
Cum îi puteți spune Faraónului:
«Sunt fiul înțelepților,
fiul regilor#19,11 Regii Egiptului, care proveneau din preoțime, erau înțelepți prin excelență; autorii maximelor de înțelepciune (de ex. Amenemet, în jurul anului 1900 î.C.) se prezentau ca regi care transmiteau învățătura pentru fiii lor. Tot la fel și în Israèl, înțelepciunea este prezentată ca învățătura dată de regele Solomòn ( 1Rg 5,9). de odinioară!».
12Unde sunt înțelepții tăi,
care să-ți descopere
și să te facă să cunoști
planul Domnului Sabaót
cu privire la Egipt?
13Căpeteniile din Țoán au înnebunit
și conducătorii din Nof#19,13 Corespunde localității Mèmfis, vechea capitală a Egiptului de Jos, la câțiva km sud de Caíro: cf. Ier 2,16; 44,1; 46,14; Ez 30,13.16. se înșală;
duc în eroare Egiptul
cei care sunt de bază ai săi#19,13 Lit.: „unghiul tribului său”..
14Domnul a turnat înlăuntrul lor
un duh de amețeală;
ei duc în eroare Egiptul
în toate lucrările sale,
cum rătăcește un om beat când vomită.
15Nu este nicio lucrare a Egiptului
pe care să o facă,
nici cap, nici coadă,
palmierul sau trestia.
Convertirea Egiptului#19,16 Pericopa ce urmează, în proză, cuprinde cinci oracole introduse cu aceeași formulă: „în ziua aceea” (Is 19,16.18.19.23.24). Este anunțată instalarea iudeilor în Egipt și convertirea succesivă a țării de pe Nil la credința în Yhwh. Fragmentul este, probabil, post-exilic, din timpul în care numeroase colonii ebraice s-au stabilit în Egipt.
16În ziua aceea, Egiptul va fi ca femeile: va tremura și se va teme în fața mișcării mâinii Domnului Sabaót când o va mișca asupra lui. 17Și țara lui Iúda va fi o spaimă pentru Egipt; ori de câte ori i se va aduce aminte de ea, va fi cuprins de teamă datorită planului Domnului Sabaót pe care l-a făcut cu privire la el. 18În ziua aceea, vor fi cinci cetăți în țara Egiptului care vor vorbi limba Canaánului și vor jura pe Domnul Sabaót: numele unei cetăți va fi Herés#19,18 Aluzie evidentă la diaspora ebraică din Egipt. Documentele de la Elefantína (sec. V î.C.) menționează un templu ridicat în cinstea lui Yhwh în preajma primei cataracte a Nilului. Cele cinci cetăți care vorbesc ebraica trebuie înțelese, probabil, în mod simbolic. Bibliștii s-au gândit și la colonia ebraică de la Leontòpolis (către anul 160 î.C.). Probabil textul grec al LXX face aluzie la această cetate: Cetatea Dreptății (cf. Is 1,26, cu referință la Ierusalím), care trebuie înțeleasă drept Cetatea Legitimității (a cultului Domnului în Egipt). Marele preot evreu Onias al IV-lea s-a refugiat, de altfel, în Egipt și a construit un templu la Leontopolis, aproape de Heliòpolis.. 19În ziua aceea, va fi un altar pentru Domnul în țara Egiptului și o stelă#19,19 Cultul lui Yhwh va fi celebrat în mod liber în Egipt, ceea ce ne duce cu gândul la toleranța religioasă practicată în epoca persană. Trebuie menționat că acest cult israelit în țară străină se detașează de prescripțiile din Deuteronom cu privire la unicitatea sanctuarului (Dt 12,1-14) și la interzicerea stelelor (Dt 16,12). la hotarul său pentru Domnul: 20aceasta va fi semn și mărturie pentru Domnul Sabaót în țara Egiptului. Ei vor striga către Domnul din cauza asupritorilor și el le va trimite un salvator și un apărător care îi va elibera. 21Domnul se va face cunoscut Egiptului și Egiptul îl va cunoaște#19,21 Este formula alianței israelite, extinsă și la egipteni. Cunoașterea Domnului, ca scop al istoriei, este o temă profetică frecventă: Ez 6,14; 13,14.21; 20,5 etc. pe Domnul în ziua aceea; vor aduce Domnului jertfe și ofrande, vor face voturi Domnului și le vor împlini. 22Domnul va lovi Egiptul: el îl va lovi și el îl va vindeca. Ei se vor întoarce la Domnul, iar Domnul va fi binevoitor#19,22 Lit.: „se va lăsa rugat de ei”. cu ei și îi va vindeca. 23În ziua aceea, va fi un drum#19,23 Imagine care indică unirea și raporturile constante existente între cele două popoare, rivale dintotdeauna, reconciliate în numele și în cultul lui Yhwh. din Egipt spre Asíria: asiriénii vor merge în Egipt și egipténii în Asíria; egipténii vor sluji cu asiriénii. 24În ziua aceea, Israél va fi al treilea cu Egiptul și Asíria, o binecuvântare în mijlocul pământului. 25Domnul Sabaót va binecuvânta, zicând: «Binecuvântat să fie Egiptul, poporul meu, și Asíria, lucrarea mâinii mele, și Israél, moștenirea#19,25 Acest universalism deosebit ce pare să lase prioritate națiunilor se distinge în mod calitativ de cel mai obișnuit, care prezintă națiunile grupându-se în jurul Ierusalímului (de ex., Is 2,1-5; 56,1-8; 60; 62). Totuși, titlul de „moștenire”, în mod normal aplicat Israèlului (cf. Dt 9,26.29; 32,9; Ps 28,9), sugerează faptul că locul privilegiat aparține întotdeauna Israèlului. mea!»”. #13,7 #Mt 24,7 #8,19; Lev 19,31 #Ex 10,19; Iob 8,11 #Gen 41,8; 1Rg 5,10; Înț 17,7 #28,7; Ier 48,26 #Nah 3,13 #8,18 #Ex 2,23; Jud 2,18 #Os 6,1 #Gen 12,2; Zah 8,13
Selectat acum:
Isaia 19: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași