Isaia 43
43
Dumnezeu, protectorul și eliberatorul lui Israél
1Acum, așa vorbește Domnul, cel care te-a creat#43,1 Domnul a creat Israèlul prin actele mântuitoare ale exodului și ale alianței sinaitice. Celelalte popoare provin din strămoși; Israèlul, însă, începe să existe ca popor printr-un act divin de iubire., Iacób,
cel care te-a plăsmuit, Israél:
„Nu te teme,
pentru că eu te-am răscumpărat,
te-am chemat pe nume#43,1 Adică „tu îmi aparții, ești în relație personală cu mine”.,
al meu ești tu.
2Când vei trece prin ape, eu voi fi cu tine,
prin râuri, ele nu te vor înghiți;
când vei merge prin foc, nu vei fi ars
și flacăra nu te va mistui.
3Căci eu sunt Domnul Dumnezeul tău,
Sfântul lui Israél, mântuitorul tău.
Am dat Egiptul pentru răscumpărarea ta,
Cuș și Séba#43,3 Cuș și Sèba (această ultimă localitate este diferită de Sàba din Aràbia de Sud) sunt două regiuni din Africa, în sudul Egiptului (cf. Is 45,14). Nu este o aluzie istorică precisă, ci doar evocarea popoarelor îndepărtate (cf. v. 4). Yhwh este stăpânul suprem al tuturor popoarelor, iar eliberarea apropiată a lui Israèl intră în planul său universal., în locul tău.
4Pentru că ești prețios în ochii mei,
vrednic de cinste și eu pe tine te iubesc:
dau oameni în locul tău
și popoare, în locul sufletului tău#43,4 Este un concept inedit: în compensarea eliberării Israèlului, Yhwh, suveranul popoarelor, îi promite lui Círus că-i va încredința stăpânirea asupra Egiptului, Etiopiei și Aràbiei. Acest lucru nu înseamnă că Domnul este dispus să sacrifice alte popoare pentru a-l păstra pe Israèl, ci că este dispus să plătească orice preț pentru a-și răscumpăra poporul..
5Nu te teme, căci eu sunt cu tine!
De la răsărit voi face să vină seminția ta
și de la apus te voi aduna.
6Voi spune nordului: «Dă!»,
și sudului: «Nu-i opri!».
Faceți-i pe fiii mei să vină de departe
și pe fiicele mele,
de la marginile pământului!
7Pe toți cei care sunt chemați cu numele meu,
i-am creat, i-am plăsmuit
și i-am făcut spre gloria mea”.
Domnul este unicul Dumnezeu
8„Faceți să iasă poporul orb,
dar care are ochi,
cel surd, dar care are urechi!
9Toate neamurile să se adune împreună
și să se strângă popoarele!
Cine dintre ele poate spune acestea
sau cele de la început
să ni le facă auzite?
Să pună martori și să facă judecată,
să asculte și să spună: «E adevărat!».
10Voi sunteți martorii mei
– oracolul Domnului –
și l-am ales pe slujitorul meu
ca să mă cunoașteți și să credeți în mine,
să pricepeți că Eu Sunt;
înaintea mea nu a mai fost plăsmuit
niciun dumnezeu
și după mine nu va mai fi.
11Eu, eu sunt Domnul
și în afară de mine nu este mântuitor.
12Eu am făcut cunoscut,
eu am mântuit și eu am făcut să se audă
și nu este străin între voi.
Voi sunteți martorii mei
– oracolul Domnului –
și eu sunt Dumnezeu.
13Dintotdeauna#43,13 Lit.: „din ziua”., Eu Sunt
și nu este nimeni
care să elibereze din mâna mea.
Cine poate să schimbe ceea ce eu fac?”.
Împotriva Babilónului
14Așa vorbește Domnul, răscumpărătorul vostru,
Sfântul lui Israél:
„Pentru voi am trimis în Babilón#43,14 Este pentru prima dată când se întâlnește numele acesta într-o profeție. Eliberarea din Babilòn este prezentată ca fiind deja împlinită prin anticipare profetică.
și i-am făcut să coboare pe toți ca fugari,
chiar și pe caldeeni,
al căror strigăt se aude în corăbii.
15Eu sunt Cel sfânt al vostru,
Creatorul lui Israél, regele vostru.
Minunile noului exod
16Eu sunt Domnul care stabilește
un drum în mare
și o cărare în ape puternice,
17care scoate carul și călărețul,
armata și pe cei tari,
ei zac împreună și nu se vor ridica;
au trecut, s-au stins ca fitilul.
18Nu vă mai amintiți#43,18 Amintirea este o lege fundamentală a Israèlului; se referă la a aminti, a transmite, a proclama faptele mântuitoare ale lui Dumnezeu (Ps 78). De aici se naște simțământul istoriei, însă memoria nu poate să fie o fugă nostalgică în trecut, ci trebuie să se deschidă spre viitor. de cele dinainte
și nu vă mai gândiți la cele din vechime!
19Iată, eu fac un lucru nou#43,19 Adică sfârșitul captivității. Este un eveniment neașteptat și fără precedent; noua minune va fi atât de minunată, încât va depăși primul exod. Dumnezeu nu se repetă. Istoria mântuirii este un progres, și nu o reîntoarcere ciclică.:
încolțește, nu-l recunoașteți?
Voi stabili un drum în pustiu
și râuri în ținutul uscat.
20Mă vor glorifica animalele câmpului,
șacalii și puii de struț#43,20 Este paradisul animalelor, imagine a dreptății care va domni în lume (cf. Is 11,6-7).,
pentru că voi da apă în pustiu,
râuri, în ținutul uscat,
ca să dau de băut poporului meu,
alesului meu.
21Acest popor pe care l-am plăsmuit
va vesti lauda mea.
Nerecunoștința Israélului#43,22 Fragmentul este o dispută judiciară între Domnul și Israèl și provine dintr-o perioadă care se află sub influența teologiei cronistului. Acest lucru rezultă atât din conținutul cultual al reproșurilor pe care Domnul le aduce poporului (Is 43,22-24a), cât și din tema iertării păcatelor care capătă o accentuare deosebită în Cartea lui Nehemía (Neh 8–9).
22Dar tu, Iacób, nu m-ai invocat,
pentru că te-ai săturat de mine, Israél!
23Nu mi-ai adus oi pentru arderea ta de tot
și nu m-ai cinstit prin jertfele tale;
nu te-am împovărat cu ofrande
și nu te-am obosit cu incens.
24Nu ai cumpărat pentru mine mirodenii#43,24 Literal, termenul se referă la o specie de mirodenii folosită în Orient pentru incensul liturgic.
și nu m-ai îndestulat
cu grăsimea jertfelor tale.
Ci tu m-ai împovărat cu păcatele tale
și m-ai obosit cu nelegiuirile tale.
25Eu, eu sunt cel care șterg greșelile tale
de dragul meu
și de păcatele tale
nu-mi voi mai aduce aminte.
26Adu-mi aminte tu
ca să judecăm împreună!
Povestește tu ca să te îndreptățești!
27Tatăl tău a păcătuit cel dintâi
și mijlocitorii tăi
s-au răzvrătit împotriva mea.
28I-am considerat profanați
pe conducătorii sanctuarului,
îl voi da nimicirii pe Iacób
și-l voi face de ocară pe Israél”#43,28 Ultimele două versete din Is 43 rezumă istoria Israèlului în aspectul său negativ față de Domnul. Primul părinte este Iacòb (cf. Os 12,4; Ier 9,3). Interpreții sunt profeții pre-exilici și preoții sau, în general, profeții falși (cf. 1Rg 13,11-32; 19,2-4). Israèlul din timpul exilului formează o singură colectivitate cu Israèl din trecut (cf. Ez 16; 23). Exilul este o pedeapsă a păcatelor din toată istoria Israèlului. E atinsă aici mentalitatea corporativă a Vechiului Orient. Membrii aceluiași popor formau o unitate și participau la un destin comun.. #41,13; 44,2 #48,10; 1Cor 3,15 #49,12; Ps 107,3 #In 11,4; 17,1-26 #41,22 #Fap 1,8 #41,4; In 8,28 #51,12; Dt 32,39; Os 12,10 #45,12 #44,8; Fap 1,8 #41,4; Iob 23,13 #41,14 #Lev 19,2; 1Pt 1,16 #41,21; 44,6 #Ex 14 #40,26 #42,3 #Ier 23,7-8; 2Cor 5,17; Ap 21,5 #40,3; 42,16; 49,11 #35,6-7; Ex 17,6 #1Pt 2,9 #44,22 #42,21; 48,9.11 #48,8 #Ier 25,9
Selectat acum:
Isaia 43: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași
Isaia 43
43
Dumnezeu, protectorul și eliberatorul lui Israél
1Acum, așa vorbește Domnul, cel care te-a creat#43,1 Domnul a creat Israèlul prin actele mântuitoare ale exodului și ale alianței sinaitice. Celelalte popoare provin din strămoși; Israèlul, însă, începe să existe ca popor printr-un act divin de iubire., Iacób,
cel care te-a plăsmuit, Israél:
„Nu te teme,
pentru că eu te-am răscumpărat,
te-am chemat pe nume#43,1 Adică „tu îmi aparții, ești în relație personală cu mine”.,
al meu ești tu.
2Când vei trece prin ape, eu voi fi cu tine,
prin râuri, ele nu te vor înghiți;
când vei merge prin foc, nu vei fi ars
și flacăra nu te va mistui.
3Căci eu sunt Domnul Dumnezeul tău,
Sfântul lui Israél, mântuitorul tău.
Am dat Egiptul pentru răscumpărarea ta,
Cuș și Séba#43,3 Cuș și Sèba (această ultimă localitate este diferită de Sàba din Aràbia de Sud) sunt două regiuni din Africa, în sudul Egiptului (cf. Is 45,14). Nu este o aluzie istorică precisă, ci doar evocarea popoarelor îndepărtate (cf. v. 4). Yhwh este stăpânul suprem al tuturor popoarelor, iar eliberarea apropiată a lui Israèl intră în planul său universal., în locul tău.
4Pentru că ești prețios în ochii mei,
vrednic de cinste și eu pe tine te iubesc:
dau oameni în locul tău
și popoare, în locul sufletului tău#43,4 Este un concept inedit: în compensarea eliberării Israèlului, Yhwh, suveranul popoarelor, îi promite lui Círus că-i va încredința stăpânirea asupra Egiptului, Etiopiei și Aràbiei. Acest lucru nu înseamnă că Domnul este dispus să sacrifice alte popoare pentru a-l păstra pe Israèl, ci că este dispus să plătească orice preț pentru a-și răscumpăra poporul..
5Nu te teme, căci eu sunt cu tine!
De la răsărit voi face să vină seminția ta
și de la apus te voi aduna.
6Voi spune nordului: «Dă!»,
și sudului: «Nu-i opri!».
Faceți-i pe fiii mei să vină de departe
și pe fiicele mele,
de la marginile pământului!
7Pe toți cei care sunt chemați cu numele meu,
i-am creat, i-am plăsmuit
și i-am făcut spre gloria mea”.
Domnul este unicul Dumnezeu
8„Faceți să iasă poporul orb,
dar care are ochi,
cel surd, dar care are urechi!
9Toate neamurile să se adune împreună
și să se strângă popoarele!
Cine dintre ele poate spune acestea
sau cele de la început
să ni le facă auzite?
Să pună martori și să facă judecată,
să asculte și să spună: «E adevărat!».
10Voi sunteți martorii mei
– oracolul Domnului –
și l-am ales pe slujitorul meu
ca să mă cunoașteți și să credeți în mine,
să pricepeți că Eu Sunt;
înaintea mea nu a mai fost plăsmuit
niciun dumnezeu
și după mine nu va mai fi.
11Eu, eu sunt Domnul
și în afară de mine nu este mântuitor.
12Eu am făcut cunoscut,
eu am mântuit și eu am făcut să se audă
și nu este străin între voi.
Voi sunteți martorii mei
– oracolul Domnului –
și eu sunt Dumnezeu.
13Dintotdeauna#43,13 Lit.: „din ziua”., Eu Sunt
și nu este nimeni
care să elibereze din mâna mea.
Cine poate să schimbe ceea ce eu fac?”.
Împotriva Babilónului
14Așa vorbește Domnul, răscumpărătorul vostru,
Sfântul lui Israél:
„Pentru voi am trimis în Babilón#43,14 Este pentru prima dată când se întâlnește numele acesta într-o profeție. Eliberarea din Babilòn este prezentată ca fiind deja împlinită prin anticipare profetică.
și i-am făcut să coboare pe toți ca fugari,
chiar și pe caldeeni,
al căror strigăt se aude în corăbii.
15Eu sunt Cel sfânt al vostru,
Creatorul lui Israél, regele vostru.
Minunile noului exod
16Eu sunt Domnul care stabilește
un drum în mare
și o cărare în ape puternice,
17care scoate carul și călărețul,
armata și pe cei tari,
ei zac împreună și nu se vor ridica;
au trecut, s-au stins ca fitilul.
18Nu vă mai amintiți#43,18 Amintirea este o lege fundamentală a Israèlului; se referă la a aminti, a transmite, a proclama faptele mântuitoare ale lui Dumnezeu (Ps 78). De aici se naște simțământul istoriei, însă memoria nu poate să fie o fugă nostalgică în trecut, ci trebuie să se deschidă spre viitor. de cele dinainte
și nu vă mai gândiți la cele din vechime!
19Iată, eu fac un lucru nou#43,19 Adică sfârșitul captivității. Este un eveniment neașteptat și fără precedent; noua minune va fi atât de minunată, încât va depăși primul exod. Dumnezeu nu se repetă. Istoria mântuirii este un progres, și nu o reîntoarcere ciclică.:
încolțește, nu-l recunoașteți?
Voi stabili un drum în pustiu
și râuri în ținutul uscat.
20Mă vor glorifica animalele câmpului,
șacalii și puii de struț#43,20 Este paradisul animalelor, imagine a dreptății care va domni în lume (cf. Is 11,6-7).,
pentru că voi da apă în pustiu,
râuri, în ținutul uscat,
ca să dau de băut poporului meu,
alesului meu.
21Acest popor pe care l-am plăsmuit
va vesti lauda mea.
Nerecunoștința Israélului#43,22 Fragmentul este o dispută judiciară între Domnul și Israèl și provine dintr-o perioadă care se află sub influența teologiei cronistului. Acest lucru rezultă atât din conținutul cultual al reproșurilor pe care Domnul le aduce poporului (Is 43,22-24a), cât și din tema iertării păcatelor care capătă o accentuare deosebită în Cartea lui Nehemía (Neh 8–9).
22Dar tu, Iacób, nu m-ai invocat,
pentru că te-ai săturat de mine, Israél!
23Nu mi-ai adus oi pentru arderea ta de tot
și nu m-ai cinstit prin jertfele tale;
nu te-am împovărat cu ofrande
și nu te-am obosit cu incens.
24Nu ai cumpărat pentru mine mirodenii#43,24 Literal, termenul se referă la o specie de mirodenii folosită în Orient pentru incensul liturgic.
și nu m-ai îndestulat
cu grăsimea jertfelor tale.
Ci tu m-ai împovărat cu păcatele tale
și m-ai obosit cu nelegiuirile tale.
25Eu, eu sunt cel care șterg greșelile tale
de dragul meu
și de păcatele tale
nu-mi voi mai aduce aminte.
26Adu-mi aminte tu
ca să judecăm împreună!
Povestește tu ca să te îndreptățești!
27Tatăl tău a păcătuit cel dintâi
și mijlocitorii tăi
s-au răzvrătit împotriva mea.
28I-am considerat profanați
pe conducătorii sanctuarului,
îl voi da nimicirii pe Iacób
și-l voi face de ocară pe Israél”#43,28 Ultimele două versete din Is 43 rezumă istoria Israèlului în aspectul său negativ față de Domnul. Primul părinte este Iacòb (cf. Os 12,4; Ier 9,3). Interpreții sunt profeții pre-exilici și preoții sau, în general, profeții falși (cf. 1Rg 13,11-32; 19,2-4). Israèlul din timpul exilului formează o singură colectivitate cu Israèl din trecut (cf. Ez 16; 23). Exilul este o pedeapsă a păcatelor din toată istoria Israèlului. E atinsă aici mentalitatea corporativă a Vechiului Orient. Membrii aceluiași popor formau o unitate și participau la un destin comun.. #41,13; 44,2 #48,10; 1Cor 3,15 #49,12; Ps 107,3 #In 11,4; 17,1-26 #41,22 #Fap 1,8 #41,4; In 8,28 #51,12; Dt 32,39; Os 12,10 #45,12 #44,8; Fap 1,8 #41,4; Iob 23,13 #41,14 #Lev 19,2; 1Pt 1,16 #41,21; 44,6 #Ex 14 #40,26 #42,3 #Ier 23,7-8; 2Cor 5,17; Ap 21,5 #40,3; 42,16; 49,11 #35,6-7; Ex 17,6 #1Pt 2,9 #44,22 #42,21; 48,9.11 #48,8 #Ier 25,9
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași