Iacob 4
4
O alegere radicală: sau Dumnezeu, sau lumea
1De unde [vin] războaiele, de unde [vin] conflictele dintre voi? Oare nu tocmai din poftele voastre care se luptă în membrele voastre? 2Râvniți și nu aveți; ucideți și invidiați, dar nu reușiți să obțineți; vă luptați și purtați războaie; nu aveți pentru că nu cereți, 3cereți și nu primiți pentru că cereți rău, pentru a risipi în plăcerile voastre. 4Desfrânaților!#4,4 Lit.: „adulterilor”. Renunțând la cuvântul „frați”, redactorul folosește un ton violent, considerându-i adulteri pe păcătoșii și pe cei care sunt în comuniune cu ei (cf. Iac 4,8-9), pe cei care creează conflicte. Termenul „mohàilis” (= „adulter”) adresat femeilor, amintește de invectivele profeților împotriva poporului infidel față de alianță (cf. Os 3,1) și de cele ale lui Isus împotriva „generației” care refuză învățătura sa (cf. Mt 12,39; 16,4). Ar putea să se refere atât la comunități, cât și la indivizi. În același fel, faptele negative ale limbii sunt înțelese prin antiteză cu faptele înțelepciunii, întrucât creează diviziuni în comunitate și antagonism între iubirea față de lume și iubirea lui Dumnezeu. Oare nu știți că prietenia lumii este dușmănie față de Dumnezeu? Așadar, cine vrea să fie prietenul lumii, devine dușmanul lui Dumnezeu. 5Sau credeți că Scriptura spune în zadar: „Duhul pe care l-a pus în noi ne iubește până la gelozie”#4,5 Încă din timpul Sfinților Părinți, au existat două curente de interpretare: unul consideră că subiectul este Dumnezeu, iar duhul este sufletul omenesc, creat de Dumnezeu: „El iubește până la gelozie duhul care locuiește în noi!” (BJ, RSV, TOB); altul, preferat în traducerea de față (împreună cu Vg, TEV etc.), în care subiectul este Duhul Sfânt.? 6Dar el dă un har și mai mare; de aceea spune:
„Dumnezeu
se împotrivește celor mândri,
însă celor umiliți le dă har”.
7Așadar, supuneți-vă lui Dumnezeu; împotriviți-vă diavolului și el va fugi de la voi; 8apropiați-vă de Dumnezeu și el se va apropia de voi! Curățați-vă mâinile, păcătoșilor! Purificați-vă inimile, voi cei cu inima împărțită! 9Tânguiți-vă, gemeți și plângeți! Râsul vostru să se schimbe în plâns, iar bucuria voastră, în întristare! 10Umiliți-vă în fața Domnului și el vă va înălța!
11Nu vă vorbiți de rău unii pe alții, fraților! Cine îl vorbește de rău pe fratele sau îl judecă pe fratele său, vorbește de rău Legea și judecă Legea. Dar dacă judeci Legea, nu ești un împlinitor al Legii, ci judecător. 12Unul singur este legiuitorul și judecătorul care poate să salveze sau să nimicească. Dar tu cine ești că-l judeci pe aproapele?
Denunțarea aroganței celor bogați
13Ei, voi care ziceți: „Astăzi sau mâine vom pleca în cutare cetate, vom sta acolo un an, vom face comerț și vom câștiga” –, 14dar nu știți#4,14 Lit.: „nu sunteți conștienți”. ce va fi mâine#4,14 Multe manuscrise au: „cele ce vor fi mâine”; altele au numai: „nu știți ziua de mâine”.! Căci ce este viața voastră? – Voi sunteți#4,14 Unele manuscrise au: „Viața voastră va fi ca”. ca un abur care apare pentru puțin și apoi dispare îndată.
15Dimpotrivă, ar trebui să spuneți: „Dacă Domnul va vrea, vom trăi și vom face cutare sau cutare lucru”. 16Dar acum vă mândriți cu lăudăroșenia voastră. Orice astfel de laudă este rea. 17Așadar, cine știe să facă binele și nu-l face [comite] păcat#4,17 Lit.: „este în el păcat”.. #Rom 7,23 #1Pt 2,11 #Mt 5,21-22 #1In 3,15 #Mt 7,7 #Mt 6,24 #Lc 6,26 #1In 2,15 #Rom 8,7 #Ex 20,5 #Prov 3,34 #Iob 22,29 #1Pt 5,6 #Ef 6,12 #1Pt 5,8-9 #Zah 1,3 #Mal 3,7 #Is 1,16 #Iob 5,11 #Lc 14,11 #1Pt 5,6 #Lev 19,16 #Mt 7,1-5 #1,22 #Mt 7,1; 10,28 #Rom 2,1; 14,4 #Prov 27,1 #Lc 12,18-20 #Mc 8,36 #Ps 39,6.12; 90,5 #Fap 18,21 #Lc 12,47
Selectat acum:
Iacob 4: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași