YouVersion
Pictograma căutare

Ieremia 15

15
1Domnul mi-a zis: „Chiar dacă ar sta Moise și Samuél înaintea mea, sufletul meu tot n-ar fi pentru acest popor. Trimite-l din fața mea și să iasă!#15,1 Ieremía este înconjurat de reprezentanți ai poporului său (cf. v. 2), pe care este însărcinat să-i reprezinte el însuși înaintea Domnului ca mijlocitor (cf. v. 19); însă este prea târziu și Domnul refuză orice mijlocitor (cf. Am 7,2), chiar dacă ar fi Moise (Ex 32,11; 34,9; Num 11,2 etc.) sau Samuèl (1Sam 7,8-10; 12,19.23; Sir 46,16). Tradiția ulterioară va vedea în Ieremía un mijlocitor ceresc (2Mac 15,12-16). 2Dar dacă îți vor spune: «Unde să ieșim?», să le spui: «Așa vorbește Domnul:
‹Cine-i pentru moarte, la moarte,
cine-i pentru sabie, la sabie,
cine-i pentru foamete, la foamete
și cine-i pentru captivitate,
în captivitate›!»”.
3Îi voi pedepsi în patru feluri#15,3 Lit.: „familii”. – oracolul Domnului –: cu sabie ca să-i ucidă, cu câini ca să-i târâie, cu păsări ale cerului și cu animale ale pământului ca să-i devoreze și să-i nimicească. 4Îi voi face să fie obiect de dispreț pentru toate regatele pământului din cauza lui Manáse#15,4 Principalul responsabil al contaminării idolatrice care a afectat cultul iahvist de-a lungul a peste 70 de ani (cf. 2Rg 21)., fiul lui Ezechía, regele lui Iúda, pentru ceea ce a făcut în Ierusalím.
Nenorocirea războiului#15,5 Profetul descrie situația dezolantă a cetății care l-a abandonat pe Dumnezeu, fapt pentru care a fost abandonată în voia dușmanilor. Femeile, în special mamele și soțiile, private de fii și de soți, sunt cele care suferă cel mai mult și simbolizează starea cetății. Oracolul pare să se refere la anii de război civil provocat de popoarele învecinate (602-601 î.C.) și poate chiar la intervenția lui Nabucodonosòr din 598 î.C.
5Cine va avea milă de tine, Ierusalíme,
și cine va plânge pentru tine?
Cine se va întoarce
să te întrebe de pace?
6Tu m-ai părăsit – oracolul Domnului –
ai dat înapoi;
de aceea mi-am întins mâna
împotriva ta ca să te nimicesc:
m-am săturat să-mi fie milă de tine.
7Îi voi vântura cu lopata#15,7 Imaginea, deja folosită în Ier 13,24, indică perioada împrăștierii și a exilului. Prin separarea grâului de pleavă, se sugerează totodată îndepărtarea a ceea ce este bun de ceea ce este rău și conține implicit și ideea de rest al lui Israèl (cf. Ier 4,27). la porțile țării;
îi voi lipsi de copii
și voi face să piară poporul meu:
ei nu s-au întors de la căile lor.
8S-au înmulțit văduvele lor
mai mult decât nisipul mării;
voi face să vină asupra lor,
împotriva mamei tinerilor,
un devastator în plină zi#15,8 Lit.: „la amiază”.;
voi face să cadă pe neașteptate
agitație și teroare.
9Cea care a născut de șapte ori
se va veșteji,
își va da sufletul, va apune soarele ei
când încă este zi,
este făcută de rușine și de ocară,
rămășița lor o voi da sabiei
înaintea dușmanilor lor –
oracolul Domnului.
Reînnoirea vocației#15,10 Dialogul cu Dumnezeu (cf. Ier 11,18–12,5) scoate în evidență o criză interioară din perioada slujirii profetice. Ca și în Ier 12,5, Domnul, în loc să calmeze neliniștea profetului, o condamnă ca fiind semn de lașitate și cere de la profet o nouă „convertire” aproape cu aceeași termeni prin care i-a adresat chemarea (Ier 15,19-20; cf. 1,9.17-19).
10Vai mie, mamă,
căci m-ai născut certăreț
și arțăgos pentru toată țara!
Nu am dat cu împrumut
și nici nu m-au împrumutat,
și totuși mă blestemă toți#15,10 Poziția profetului în societate este aceea a unui om de contradicție. Din cauza lui, poporul este împărțit și în discordie (cf. Ier 11,18-23; 18,18-23; 20,1-6; 21,1-14; 28,1-17; 36). De aceea, toți îl blestemă. Dușmănia față de profet se naște din predica lui împotriva minciunii falșilor profeți, care sunt aplaudați de popor (cf. Ier 5,30-31)..
11Domnul zice: „Eu te voi elibera
ca să-ți fie bine
și voi face pe dușmanul tău
să nu se atingă de tine
în timpul nenorocirii
și în cel al strâmtorării.
12Se rupe oare fierul?
Fierul din nord și bronzul?#15,12 Pentru a descifra metafora din Ier 15,1-12, presupunem că „fierul din nord” care nu poate să fie sfărâmat îl reprezintă pe profet, pe care ostilitatea adversarilor săi nu va reuși să-l înmoaie, adică să-l facă să tacă (cf. v. 20; 1,18-19). Unit cu v. 13-14, ar putea să facă aluzie la Babilòn („fierul din nord”, considerat a fi mai bun), în fața căruia Iùda („fierul obișnuit”) nu va putea să reziste.
13Bunurile tale și vistieriile tale
le voi da ca pradă fără răsplătire
pentru toate păcatele tale,
în toate hotarele tale.
14Le voi face să treacă cu dușmanii tăi
într-o țară pe care nu o cunoști,
căci focul mâniei mele este aprins
și arde împotriva voastră”.
15Tu, Doamne, știi.
Adu-ți aminte de mine, vizitează-mă
și răzbună-mă
pe cei care mă urmăresc!
Pentru răbdarea ta,
ia de la mine mânia ta:
tu știi că eu suport ocară pentru tine.
16Cuvintele tale au fost găsite#15,16 Ar putea să fie o aluzie la redescoperirea Deuteronòmului în timpul lui Iosía (621 î.C.: cf. 2Rg 22,11.13). Din partea profetului, cuvintele Domnului au fost primite cu bucurie, întrucât, prin ele, era invocat numele Domnului asupra lui: adică erau semnul că el îi aparținea Domnului. Bucuria și veselia pentru cuvântul Domnului apar și în Ps 19,11; Iob 29,22 și, frecvent, în literatura sapiențială.,
iar eu le-am devorat.
Cuvintele tale au fost spre bucuria mea
și spre veselia inimii mele,
pentru că numele tău
este chemat asupra mea,
Doamne Dumnezeule Sabaót.
17Nu am stat în adunarea celor
care batjocorăsc#15,17 Împreună cu bogații și orgolioșii, alcătuiesc o categorie pe care Psalmii, scrierile sapiențiale și evangheliile o desconsideră (cf. Ps 1; Mt 5,3 șu; Lc 6,25). și nu m-am veselit.
Înaintea mâinii tale am stat singur,
pentru că m-ai umplut de indignare.
18De ce să fie chinul meu fără sfârșit
și rana mea de nevindecat:
refuză să se vindece.
Ești tu pentru mine ca un izvor fals,
unde apa nu durează#15,18 Exasperarea profetului în fața Dumnezeului său este atenuată de forma interogativă atunci când îl numește „izvor fals cu apă care nu durează”.
19De aceea, așa vorbește Domnul:
dacă te vei întoarce,
te voi lăsa să te întorci
și vei sta înaintea mea#15,19 Această atitudine este cea a servitorului înaintea stăpânului și mai ales cea a omului lui Dumnezeu în fața Domnului, în atitudine de mijlocire, de laudă, de ascultare a cuvântului (cf. Ier18,20; 1Rg 17,1; Ps 106,23).;
dacă vei scoate ceea ce este valoros
din ceea ce e fără valoare,
vei fi ca gura mea#15,19 Cuvintele profetului vor fi din nou cuvinte divine. Profetul nu este un simplu vorbitor, el este „purtătorul de cuvânt” al Altcuiva. Ceea ce la el este cel mai important, cronologic și metafizic, este dependența față de cel ale cărui cuvinte le transmite (Ier 1,9; 5,14; Ex 4,16; 1Rg 17,24)..
Atunci ei se vor întoarce la tine,
dar tu să nu te întorci la ei#15,19 Expresie tipică stilului lui Ieremía (cf. Ier 17,14; 20,7). Profetul subliniază astfel legătura strânsă dintre acțiunea umană și cea divină. Insistența cade asupra bunăvoinței omului care face posibilă acțiunea lui Dumnezeu asupra lui; pe aceeași idee, omul trebuie să recunoască faptul că, dacă Dumnezeu nu acționează în el, nu poate să facă nimic (cf. Ier 31,18)..
20Te voi pune pentru poporul acesta
ca un zid întărit de bronz,
ei vor lupta împotriva ta,
dar nu vor putea [să te doboare],
pentru că eu sunt cu tine
ca să te mântuiesc și să te eliberez
– oracolul Domnului.
21Te voi elibera din mâna celor răi,
te voi salva din brațele celor violenți. #5,24; Iob 5,10; Bar 6,52; Fap 14,17 #Ps 99,6 #11,14 #14,12; 43,11; Ap 13,10 #Ez 14,21 #24,9; Nah 3,6 #13,14 #Nah 3,7; Ps 69,21 #6,12; 51,25 #44,22; Am 7,8 #6,4 #20,14 #14,8 #6,19; 14,16 #Ps 69,8 #Ps 19,9.11; 119,103.131; In 4,34; Evr 6,5 #10,19; 46,11; Mih 1,9 #31,18 #7,10 #1,18-19 #1,8 #20,13 #38,9.13

Selectat acum:

Ieremia 15: VBRC2020

Evidențiere

Partajează

Copiază

None

Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te