Ioan 5
5
A DOUA CĂLĂTORIE A LUI ISUS LA IERUSALÍM
Vindecarea paraliticului de la Betésda
1După acestea, era o sărbătoare a iudeilor, iar Isus a urcat la Ierusalím. 2În Ierusalím, lângă Poarta Oilor#5,2 Poartă a cetății, în partea de nord-est a Ierusalímului, restaurată de Nehemía (Neh 3,1), cunoscută astăzi ca Poarta Leilor sau Poarta Sfântului Ștèfan., era o piscină numită în evreiește Betésda#5,2 Lit.: „Casa milei sau casa celor două bazine” (în gr., „Betzàtha”). Erau două bazine săpate în stâncă pentru colectarea apei de izvor și de ploaie. Dimensiunile bazinului de la nord erau de 40/50 m, iar ale celui de la sud, de 48/57 m, cu o adâncime maximă de 14 m. Erau despărțite printr-un zid gros de 6,5 m. Pe părțile laterale și pe zidul dintre bazine, Iròd cel Mare a construit cinci porticuri. Resturile arheologice ale piscinei se află lângă biserica „Sfânta Ana”. Multe manuscrise importante prezintă variații de nume: „Betsàida” (cunoscută localitate lângă lacul Genezarèt) sau „Betsàda” (după Iosíf Flàviu)., care avea cinci porticuri. 3Sub acestea zăceau o mulțime de bolnavi: orbi, șchiopi, paralizați#5,3 Câteva manuscrise adaugă: „care așteptau agitarea apelor”.. 4#5,4 V. 4 lipsește din manuscrisele cele mai importante și din majoritatea traducerilor (cu excepția BJ). Probabil a fost introdus pentru a explica v. 7. Forma cea mai frecventă a versetului este: „Pentru că îngerul Domnului cobora (unele variante au „se spăla”) din când în când în piscină și agita apa. Primul care cobora după agitarea apei se vindeca de orice fel de boală ar fi zăcut”.. 5Se afla acolo un om care era bolnav de treizeci și opt de ani#5,5 Lit.: „având deja 38 de ani în slăbiciunea lui”.. 6Văzându-l zăcând și știind că [suferă] de mult timp#5,6 Lit.: „are deja mult timp”., Isus i-a zis: „Vrei să te faci sănătos?”. 7Bolnavul i-a răspuns: „Doamne, nu am niciun om ca să mă facă să cobor#5,7 Lit.: „să mă arunce”. în piscină când apa este agitată. Până când vin eu, coboară altul înaintea mea”. 8Isus i-a zis: „Ridică-te, ia-ți targa și umblă!”. 9Și, îndată, omul s-a vindecat, și-a luat targa și umbla.
Dar ziua aceea era sâmbătă. 10Așadar, iudeii i-au spus celui vindecat: „Este sâmbătă și nu-ți este permis să-ți duci targa”. 11Dar el le-a răspuns: „Cel care m-a vindecat#5,11 Lit.: „cel care m-a făcut să fiu sănătos”., acela mi-a zis: «Ia-ți targa și umblă!»”. 12Ei l-au întrebat: „Cine este omul care ți-a zis: «Ia-o și umblă!»?”. 13Dar cel vindecat nu știa cine este, căci Isus se îndepărtase, iar în locul acela era [o mare] mulțime.
14După acestea, Isus l-a găsit în templu și i-a zis: „Iată, te-ai făcut sănătos! Să nu mai păcătuiești niciodată, ca să nu ți se întâmple ceva mai rău!”. 15Omul a plecat și le-a făcut cunoscut iudeilor că Isus este cel care l‑a vindecat#5,15 Lit.: „l-a făcut să fie sănotos”.. 16De aceea, iudeii îl urmăreau pe Isus pentru că făcuse acestea sâmbăta. 17Dar Isus le-a răspuns: „Tatăl meu lucrează până acum; lucrez și eu!”. 18Pentru aceasta, iudeii căutau și mai mult ca să-l ucidă, căci nu numai că distrugea sâmbăta, ci spunea că Dumnezeu era Tatăl său, făcându-se egal cu Dumnezeu.
Autoritatea divină a Fiului
19Așadar, Isus a răspuns și le-a zis: „Adevăr, adevăr vă spun: Fiul nu poate face nimic de la sine dacă nu-l vede pe Tatăl făcând, căci tot ce face el, face și Fiul la fel. 20Pentru că Tatăl îl iubește pe Fiul și îi arată toate câte le face și-i va arăta lucruri și mai mari decât acestea, ca să vă mirați. 21După cum Tatăl învie morții și le dă viață, la fel și Fiul dă viață celor cărora vrea [să o dea]. 22De fapt, Tatăl nu judecă pe nimeni, ci toată judecata i-a dat-o Fiului, 23pentru ca toți să-l cinstească pe Fiul așa cum îl cinstesc pe Tatăl. Cine nu-l cinstește pe Fiul, nu-l cinstește pe Tatăl care l-a trimis.
24Adevăr, adevăr vă spun că cine ascultă cuvântul meu și crede în cel care m-a trimis are viața veșnică și nu ajunge la judecată, ci a trecut de la moarte la viață. 25Adevăr, adevăr vă spun că vine ceasul – și acum este – când morții vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, iar cei care îl vor auzi vor trăi, 26căci, după cum Tatăl are viața în sine, tot așa i-a dat și Fiului să aibă viața în sine 27și i-a dat puterea să facă judecata, pentru că este Fiul Omului. 28Nu vă mirați de aceasta, pentru că vine ceasul în care toți cei care sunt în morminte vor auzi glasul lui! 29Și vor ieși spre învierea vieții cei care au făcut binele, iar cei care au săvârșit nelegiuire, spre învierea judecății.
30Eu nu pot să fac nimic de la mine. Judec după cum aud și judecata mea este dreaptă, pentru că nu caut voința mea, ci voința celui care m-a trimis.
Mărturii în favoarea lui Cristos
31Dacă eu dau mărturie pentru#5,31 Sau „despre”. mine însumi, mărturia mea nu este adevărată. 32Este un altul care dă mărturie despre mine și știu că mărturia pe care o dă despre mine este adevărată. 33Voi ați trimis la Ioan, iar el a dat mărturie pentru adevăr. 34Dar eu nu primesc mărturie de la un om, ci vă spun acestea ca voi să vă mântuiți. 35El era făclia care arde și luminează, iar voi ați voit să vă bucurați un ceas la lumina lui. 36Dar eu am o mărturie mai mare decât a lui Ioan, căci lucrurile pe care mi le-a dat Tatăl să le împlinesc – aceste lucruri pe care le fac – dau mărturie despre mine că Tatăl m-a trimis. 37Și Tatăl care m-a trimis, el a dat mărturie despre mine. Dar voi n-ați ascultat niciodată glasul lui, nici nu i-ați văzut chipul. 38Și nu aveți cuvântul lui care rămâne, pentru că nu credeți în cel pe care el l-a trimis. 39Voi cercetați Scripturile, căci credeți că aveți în ele viața veșnică. Și tocmai ele dau mărturie despre mine. 40Dar nu vreți să veniți la mine ca să aveți viață.
41Eu nu primesc glorie de la oameni, 42însă v-am cunoscut: nu aveți iubirea lui Dumnezeu în voi. 43Eu am venit în numele Tatălui meu și nu m-ați primit. Dacă ar fi venit un altul în numele lui propriu, pe acela l-ați fi primit. 44Cum puteți crede voi, care primiți glorie unul de la altul și nu căutați gloria care este numai la Dumnezeu? 45Să nu credeți că eu vă voi acuza înaintea Tatălui; este cine să vă acuze: Moise, în care ați sperat. 46Dacă ați fi crezut în Moise, ați fi crezut și în mine, căci el despre mine a scris. 47Dar dacă nu credeți în cele scrise de el, cum veți crede în cuvintele mele?”. #Mt 1,20 #Dt 2,14 #Mt 9,6 #9,14 #Ex 20,8 #Ier 17,21-27 #Mt 9,2 #7,23; 9,4 #7,1.19.25; 11,53 #2,16 #Înț 2,16 #10,33 #Fil 2,6 #8,28-29 #3,35 #Dt 32,39 #1Sam 2,6 #2Rg 5,7 #In 3,35 #5,27; Fap 10,42 #17,6 #3,11; 10,27; 18,37 #3,18 #1In 3,14 #11,25-26 #3,35 #Dan 7,13.22 #Mt 8 20 #11,43-44 #3,11 #Dan 12,2 #Fap 24,15 #Mt 16,27; 25,46 #4,34; 6,38 #8,13-14 #1,19-28 #Mt 11,7-11 par. #In 8,18 #1,8 #Sir 48,1 #1,1 #2,11 #6,44-45 #1In 2,14 #In 8,37 #1,14 #1In 2,15 #Mt 24,5.24 #12,43 #Rom 2,29 #1Cor 4,5 #Dt 31,26 #Mt 8,10 #In 5,39 #Dt 18,15
Selectat acum:
Ioan 5: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași