Iob 26
26
Răspunsul lui Iob către Bildád
1Iob a luat cuvântul și a zis:
2„Cum l-ai ajutat tu pe cel fără putere
și cum ai salvat brațul fără vigoare!#26,2 Recunoscându-se slab (cf. Iob 8,2; 11,2; 12,2; 15,2), abandonat de familie, de prieteni și de Dumnezeu, Iob subliniază inutilitatea discursului lui Bildàd cu privire la puterea lui Dumnezeu. Oare acest discurs îi dă omului putere sau îl face să experimenteze și mai intens propria slăbiciune? Se poate consola durerea omului prin cunoașterea cosmologiei?
3Cum l-ai sfătuit pe cel fără înțelepciune#26,3 Termenul ebraic indică înțelepciunea practică, prudența și abilitatea.
și cât de mult ai făcut cunoscut planul!
4Cui i-ai făcut cunoscute cuvintele
și ce fel de suflare iese din tine?#26,4 Prietenii lui Iob s-au prezentat ca trimiși de Dumnezeu (Iob 4,12; 15,4; 22,22). Iob pune în dubiu această convingere. Doctrina lor poate fi inspirată de Satàna, este iluzorie și nu face parte din depozitul credinței.
Transcendența lui Dumnezeu#26,5 Puterea și înțelepciunea lui Dumnezeu se manifestă în diferitele zone ale universului (v. 5-9) prin opera creatoare (v. 10-14). Fragmentul iese în evidență prin puterea limbajului și a imaginației.
5Morții#26,5 Literal, „rᵊpāʾîm”, se referă la cei slabi și fără putere, adică locuitorii Șeòlului, care nu au consistență. tremură dedesubtul apelor#26,5 Este vorba de apele abisului subteran, pe care mitologia le popula cu tot felul de monștri, șerpi și dragoni (cf. Ps 104,25-26). Este o altă imagine a Șeòlului.
și al celor care le locuiesc.
6Locuința morților este goală înaintea lui și nu este văl pentru împărăția morții#26,6 În ebraică, „ăḇaddôn”, care înseamnă „distrugere, ruină”. Este locul pierzării, sinonim al Șeòlului (cf. Ap 9,11)..
7Întinde nordul#26,7 Probabil este regiunea firmamentului unde se credea că se rotește bolta cerească. După mentalitatea semită, nordul era locuința zeilor (Is 14,13; Ps 48,3). În textele mitologice, „ṣāp̄ôn” (= „nordul”) este muntele sacru al lui Baal. peste abis
și atârnă#26,7 În alte locuri se vorbește despre coloanele care susțin pământul (Iob 9,6), însă omul nu cunoaște punctul lor de sprijin (cf. Iob 38,6). Deși cosmologia lui este geocentrică, poetul înțelege că pământul se sprijină pe gol și, prin urmare, nu-și primește stabilitatea decât de la voința expresă a creatorului fidel. pământul de ceea ce nu este#26,7 Este o concepție nouă despre spațiu, care nu își are originea în conceptul filosofic al „nimicului”, ci în ideea a ceea ce este necunoscut și mișcător, în contrast cu stabilitatea pământului. Este singurul verset din Biblie care evocă un spațiu infinit..
8Leagă apele de norii săi
și norul nu se rupe#26,8 Norii sunt înțeleși ca niște burdufuri care conțin apele cerului. sub ele.
9Acoperă fața tronului său
și-și întinde norul peste el.
10Trasează o limită#26,10 Este vorba de orizontul conceput ca o limitare fizică. El se află la extremitatea pământului, reprezentat ca un disc plat, acoperit și înconjurat de ape. Dincolo de apele oceanului primordial, cercul delimitează regiunea luminii și a întunericului (cf. Iob 22,14; Gen 1,7.14). Pentru semiți, lumina și întunericul erau realități fizice, independente de aștrii cerești. pe suprafața apelor,
până la extremitatea dintre lumină și întuneric.
11Coloanele#26,11 Adică munții înalți de la marginea pământului și a cerului, cei care susțin bolta cerească. cerului se cutremură
și se uimesc la amenințarea lui.
12Prin puterea lui, tulbură marea,
prin pricepere, îl zdrobește pe Raháb#26,12 Personificare a oceanului rebel..
13Cu suflarea lui, înseninează cerul
și mâna lui străpunge șarpele fugar#26,13 Unul dintre monștrii mitologici învinși de Dumnezeu (cf. Is 27,1). Opera creatoare este prezentată ca o victorie asupra haosului personificat, succesiv, de mare, de Rahàb și de șarpele fugar..
14Iată, acestea sunt marginile#26,14 Adică reflexul palid al proiectelor lui Dumnezeu cu privire la orânduirea creației învăluite în mister. Omul poate să facă doar o descriere vagă a operelor lui Dumnezeu. Natura este doar un semn al maiestății lui Dumnezeu. El se află dincolo de orice înțelegere, este infinit și de neînțeles. căilor sale!
Este un murmur cuvântul
pe care-l auzim despre el?
Tunetul puterii sale, cine-l poate înțelege?”. #16,2; 21,34 #1Rg 22,24 #Ps 88,11 #Prov 15,11 #Ps 139,8.11-12 #38,6 #38,22 #37,18 #Gen 1,2.7; Prov 8,27 #Gen 1,4.14 #Is 51,9 #37,21 #Sir 43,32
Selectat acum:
Iob 26: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași