Matei 19
19
IX. ACTIVITATEA LUI ISUS ÎN IUDÉEA ȘI IERUSALÍM
Căsătoria și divorțul
(Mc 10,1-12)
1Când a terminat Isus cuvintele acestea, a plecat din Galiléea și a venit în ținuturile Iudeii, dincolo de Iordán. 2Mulțimi mari l-au urmat, iar el le vindeca acolo.
3Apropiindu-se de el unii farisei ca să-l pună la încercare#19,3 Lit.: „ca să-l ispitească”., i-au zis: „Îi este permis unui bărbat să-și lase femeia pentru orice motiv?”. 4Răspunzând, [Isus] le-a zis: „Nu ați citit că, de la început, Creatorul «i-a făcut bărbat și femeie»? 5Și a zis: «De aceea omul își va lăsa tatăl și mama și se va uni cu soția lui și cei doi vor fi un singur trup», 6astfel încât nu vor mai fi doi, ci un singur trup. Prin urmare, ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă!”. 7Ei i-au zis: „Atunci, de ce Moise a poruncit «să i se dea act de despărțire și s-o lase?»?”. 8El le-a spus: „Din cauza împietririi inimii voastre v-a permis Moise să vă lăsați soțiile. De la început însă nu a fost așa. 9Dar eu vă spun: cine își lasă femeia, în afară de desfrânare#19,9 Unele manuscrise, armonizându-se probabil cu Mt 5,32, au: „în afară de caz de desfrânare, o face să comită adulter”. Cf. nota la Mt 5,32., și se căsătorește cu alta comite adulter”#19,9 Unele manuscrise importante adaugă: „Și cine se însoară cu una lăsată comite adulter”..
Despre celibat
10Discipolii i-au zis: „Dacă așa este situația#19,10 Lit.: „cauza”. cu bărbatul și femeia, este mai bine să nu se căsătorească”#19,10 Reacția spontană și aparent pesimistă a discipolilor cu privire la căsătorie demonstrează, în mod clar, că învățătura lui Isus nu oferă posibilitatea divorțului, nici măcar în caz de infidelitate a unuia dintre soți, așa cum interpretează unii în mod greșit.. 11Dar el le-a zis: „Nu toți înțeleg cuvântul acesta, ci numai aceia cărora le-a fost dat. 12Există eunuci care s-au născut astfel din sânul mamei lor; există eunuci care au fost făcuți [astfel] de oameni și există eunuci care s-au făcut ei înșiși astfel pentru împărăția cerurilor#19,12 În mentalitatea poporului evreu, căsătoria era o datorie religioasă (cf. Gen 1,28) pentru perpetuarea poporului lui Dumnezeu, iar cine nu se căsătorea era considerat ca unul care desfigurează chipul lui Dumnezeu. Sunt totuși cunoscute unele excepții. Ieremía primește porunca lui Dumnezeu de a nu se căsători pentru a fi un semn profetic al depopulării țării (Ier 16,1-13). O parte din esenieni, după mărturia lui Iosíf Flaviu, erau celibatari. Învățătura lui Isus despre celibat („cei care se fac ei înșiși eunuci pentru împărăția cerurilor”, care este greu de înțeles în afara unui dar special al lui Dumnezeu), nu e o critică adusă căsătoriei, ci o excepție escatologică: prioritatea împărăției cerurilor îi determină pe unii oameni să nu se căsătorească.. Cine poate înțelege, să înțeleagă!”#19,12 Sau: „cine poate accepta, să accepte!”. Prin această expresie specifică literaturii sapiențiale, Isus arată că vrea nu doar să explice conținutul și motivația celibatului, ci face o invitație către cei care pot să o înțeleagă, să o practice..
Isus și copiii
(Mc 10,13-16; Lc 18,15-17)
13Atunci i s-au adus copii ca să-și pună mâinile peste ei și să se roage, dar discipolii îi mustrau. 14Însă Isus le-a zis: „Lăsați copiii și nu-i opriți să vină la mine, căci împărăția cerurilor este a acelora care sunt ca ei!”. 15Și, punându-și mâinile peste ei, a plecat de acolo.
Tânărul bogat
(Mc 10,17-31; Lc 18,18-30)
16Și iată că a venit un om la el și i-a zis: „Învățătorule, ce lucru bun trebuie să fac ca să am viața veșnică?”. 17El i-a zis: „De ce mă întrebi despre ceea ce este bun? Unul este Cel Bun;#19,17 Unele manuscrise adaugă: „Dumnezeu”. dacă vrei să intri în viață, păzește poruncile!”. 18L-a întrebat: „Care?”. Atunci Isus i-a zis: „Să nu ucizi! Să nu comiți adulter! Să nu furi! Să nu dai mărturie falsă! 19Cinstește-i pe tatăl tău și pe mama ta! și: Să-l iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți!”. 20Tânărul i-a zis: „Toate acestea le-am păzit. Ce-mi mai lipsește?”. 21Isus i-a zis: „Dacă vrei să fii desăvârșit, mergi, vinde ceea ce ai și dă săracilor și vei avea comoară în cer, [apoi] vino și urmează-mă!”. 22Când a auzit tânărul acest cuvânt, a plecat întristat, pentru că avea multe bogății.
23Atunci Isus le-a spus discipolilor săi: „Adevăr vă spun: greu va intra un bogat în împărăția cerurilor. 24Din nou vă spun: mai ușor este ca o cămilă#19,24 Vezi nota la Lc 18,25. să treacă prin urechea acului decât ca un bogat să intre în împărăția lui Dumnezeu”.
25Auzind discipolii, s-au mirat foarte mult și au zis: „Atunci, cine se poate mântui?”. 26Privindu-i, Isus le-a spus: „Pentru oameni acest lucru este imposibil, dar pentru Dumnezeu toate sunt posibile”.
27Atunci Petru, luând cuvântul, a zis: „Iată, noi am lăsat toate și te-am urmat! Deci care va fi partea noastră?#19,27 Lit.: „ce va fi cu noi?”.”. 28Dar Isus le-a zis: „Adevăr vă spun că voi care m-ați urmat, la reînnoirea#19,28 Termenul indică reînnoirea mesianică cu care va fi inaugurat timpul mântuirii (Is 7,21-22; Ez 40,48; 2Pt 3,10-13). tuturor lucrurilor, când Fiul Omului va sta pe tronul gloriei sale, veți sta și voi pe douăsprezece tronuri ca să judecați cele douăsprezece triburi ale lui Israél. 29Și oricine va fi părăsit case sau frați sau surori sau tată sau mamă, sau soție#19,29 Câteva manuscrise omit: „sau soție”., sau copii, sau ogoare pentru numele meu, va primi însutit și va moșteni viața veșnică. 30Și mulți dintre primii vor fi ultimii, iar ultimii [vor fi] primii. #7,28; 11,1; 15,53; 26,1 #16,1 #Gen 1,27 #5,2 #Gen 2,24 #Ef 5,31 #1Cor 6,16 #Dt 24,1 #Mt 5,31 #5,32 #1Cor 7,10.11 #1Cor 7,1-2.7-9 #1Cor 7,17 #19,29 #Lc 10,25 #Lev 18,5 #Lc 10,28 #Rom 13,9 #Ex 20,12-16 #Dt 5,16-20 #Lev 19,18 #5,43; 22,39 #Lc 10,27 #Rom 13,9 #Mc 14,5 #Lc 12,33 #In 12,5 #Fap 2,45; 4,34-37 #6,20 #Ps 62,11 #Iob 42,2 #Zah 8,6 gr #Dan 7,9.10.14 #20,21 #Mc 10,37 #Ap 3.21 #19,16 #Lc 10,25
Selectat acum:
Matei 19: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași
Matei 19
19
IX. ACTIVITATEA LUI ISUS ÎN IUDÉEA ȘI IERUSALÍM
Căsătoria și divorțul
(Mc 10,1-12)
1Când a terminat Isus cuvintele acestea, a plecat din Galiléea și a venit în ținuturile Iudeii, dincolo de Iordán. 2Mulțimi mari l-au urmat, iar el le vindeca acolo.
3Apropiindu-se de el unii farisei ca să-l pună la încercare#19,3 Lit.: „ca să-l ispitească”., i-au zis: „Îi este permis unui bărbat să-și lase femeia pentru orice motiv?”. 4Răspunzând, [Isus] le-a zis: „Nu ați citit că, de la început, Creatorul «i-a făcut bărbat și femeie»? 5Și a zis: «De aceea omul își va lăsa tatăl și mama și se va uni cu soția lui și cei doi vor fi un singur trup», 6astfel încât nu vor mai fi doi, ci un singur trup. Prin urmare, ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă!”. 7Ei i-au zis: „Atunci, de ce Moise a poruncit «să i se dea act de despărțire și s-o lase?»?”. 8El le-a spus: „Din cauza împietririi inimii voastre v-a permis Moise să vă lăsați soțiile. De la început însă nu a fost așa. 9Dar eu vă spun: cine își lasă femeia, în afară de desfrânare#19,9 Unele manuscrise, armonizându-se probabil cu Mt 5,32, au: „în afară de caz de desfrânare, o face să comită adulter”. Cf. nota la Mt 5,32., și se căsătorește cu alta comite adulter”#19,9 Unele manuscrise importante adaugă: „Și cine se însoară cu una lăsată comite adulter”..
Despre celibat
10Discipolii i-au zis: „Dacă așa este situația#19,10 Lit.: „cauza”. cu bărbatul și femeia, este mai bine să nu se căsătorească”#19,10 Reacția spontană și aparent pesimistă a discipolilor cu privire la căsătorie demonstrează, în mod clar, că învățătura lui Isus nu oferă posibilitatea divorțului, nici măcar în caz de infidelitate a unuia dintre soți, așa cum interpretează unii în mod greșit.. 11Dar el le-a zis: „Nu toți înțeleg cuvântul acesta, ci numai aceia cărora le-a fost dat. 12Există eunuci care s-au născut astfel din sânul mamei lor; există eunuci care au fost făcuți [astfel] de oameni și există eunuci care s-au făcut ei înșiși astfel pentru împărăția cerurilor#19,12 În mentalitatea poporului evreu, căsătoria era o datorie religioasă (cf. Gen 1,28) pentru perpetuarea poporului lui Dumnezeu, iar cine nu se căsătorea era considerat ca unul care desfigurează chipul lui Dumnezeu. Sunt totuși cunoscute unele excepții. Ieremía primește porunca lui Dumnezeu de a nu se căsători pentru a fi un semn profetic al depopulării țării (Ier 16,1-13). O parte din esenieni, după mărturia lui Iosíf Flaviu, erau celibatari. Învățătura lui Isus despre celibat („cei care se fac ei înșiși eunuci pentru împărăția cerurilor”, care este greu de înțeles în afara unui dar special al lui Dumnezeu), nu e o critică adusă căsătoriei, ci o excepție escatologică: prioritatea împărăției cerurilor îi determină pe unii oameni să nu se căsătorească.. Cine poate înțelege, să înțeleagă!”#19,12 Sau: „cine poate accepta, să accepte!”. Prin această expresie specifică literaturii sapiențiale, Isus arată că vrea nu doar să explice conținutul și motivația celibatului, ci face o invitație către cei care pot să o înțeleagă, să o practice..
Isus și copiii
(Mc 10,13-16; Lc 18,15-17)
13Atunci i s-au adus copii ca să-și pună mâinile peste ei și să se roage, dar discipolii îi mustrau. 14Însă Isus le-a zis: „Lăsați copiii și nu-i opriți să vină la mine, căci împărăția cerurilor este a acelora care sunt ca ei!”. 15Și, punându-și mâinile peste ei, a plecat de acolo.
Tânărul bogat
(Mc 10,17-31; Lc 18,18-30)
16Și iată că a venit un om la el și i-a zis: „Învățătorule, ce lucru bun trebuie să fac ca să am viața veșnică?”. 17El i-a zis: „De ce mă întrebi despre ceea ce este bun? Unul este Cel Bun;#19,17 Unele manuscrise adaugă: „Dumnezeu”. dacă vrei să intri în viață, păzește poruncile!”. 18L-a întrebat: „Care?”. Atunci Isus i-a zis: „Să nu ucizi! Să nu comiți adulter! Să nu furi! Să nu dai mărturie falsă! 19Cinstește-i pe tatăl tău și pe mama ta! și: Să-l iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți!”. 20Tânărul i-a zis: „Toate acestea le-am păzit. Ce-mi mai lipsește?”. 21Isus i-a zis: „Dacă vrei să fii desăvârșit, mergi, vinde ceea ce ai și dă săracilor și vei avea comoară în cer, [apoi] vino și urmează-mă!”. 22Când a auzit tânărul acest cuvânt, a plecat întristat, pentru că avea multe bogății.
23Atunci Isus le-a spus discipolilor săi: „Adevăr vă spun: greu va intra un bogat în împărăția cerurilor. 24Din nou vă spun: mai ușor este ca o cămilă#19,24 Vezi nota la Lc 18,25. să treacă prin urechea acului decât ca un bogat să intre în împărăția lui Dumnezeu”.
25Auzind discipolii, s-au mirat foarte mult și au zis: „Atunci, cine se poate mântui?”. 26Privindu-i, Isus le-a spus: „Pentru oameni acest lucru este imposibil, dar pentru Dumnezeu toate sunt posibile”.
27Atunci Petru, luând cuvântul, a zis: „Iată, noi am lăsat toate și te-am urmat! Deci care va fi partea noastră?#19,27 Lit.: „ce va fi cu noi?”.”. 28Dar Isus le-a zis: „Adevăr vă spun că voi care m-ați urmat, la reînnoirea#19,28 Termenul indică reînnoirea mesianică cu care va fi inaugurat timpul mântuirii (Is 7,21-22; Ez 40,48; 2Pt 3,10-13). tuturor lucrurilor, când Fiul Omului va sta pe tronul gloriei sale, veți sta și voi pe douăsprezece tronuri ca să judecați cele douăsprezece triburi ale lui Israél. 29Și oricine va fi părăsit case sau frați sau surori sau tată sau mamă, sau soție#19,29 Câteva manuscrise omit: „sau soție”., sau copii, sau ogoare pentru numele meu, va primi însutit și va moșteni viața veșnică. 30Și mulți dintre primii vor fi ultimii, iar ultimii [vor fi] primii. #7,28; 11,1; 15,53; 26,1 #16,1 #Gen 1,27 #5,2 #Gen 2,24 #Ef 5,31 #1Cor 6,16 #Dt 24,1 #Mt 5,31 #5,32 #1Cor 7,10.11 #1Cor 7,1-2.7-9 #1Cor 7,17 #19,29 #Lc 10,25 #Lev 18,5 #Lc 10,28 #Rom 13,9 #Ex 20,12-16 #Dt 5,16-20 #Lev 19,18 #5,43; 22,39 #Lc 10,27 #Rom 13,9 #Mc 14,5 #Lc 12,33 #In 12,5 #Fap 2,45; 4,34-37 #6,20 #Ps 62,11 #Iob 42,2 #Zah 8,6 gr #Dan 7,9.10.14 #20,21 #Mc 10,37 #Ap 3.21 #19,16 #Lc 10,25
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași