Miheia 2
2
Împotriva bogaților avari#2,0 Această denunțare viguroasă a nedreptăților sociale este în legătură cu preocupările celorlalți profeți din sec. VIII (À mos, Osèa, Isaía). Structura de stat impusă prin instaurarea regalității înlocuiește cadrul vechi al ligii sacre, dar nu știe să păstreze valorile de egalitate și de fraternitate legate de vechea stare de lucruri. Ea a făcut să apară împărțirea în clase, o opoziție din ce în ce mai evidentă între o elită atrasă de patima pentru câștig și masa oamenilor obișnuiți. Din ce în ce mai mult se adâncesc diferențele, iar muncitorii sunt reduși în mod progresiv la starea de servitori, dacă nu chiar de sclavi.
1Vai de cei care plănuiesc înșelăciune#2,1 Este descrierea celui nelegiuit (cf. Ps 36,5), care, în loc să aibă mintea ocupată cu poruncile legii Domnului (cf. Dt 8,11-16 etc.), o ocupă cu lucruri împotriva prescrierilor legii divine.
și de cei care înfăptuiesc răul
în paturile lor!
La lumina dimineții o fac,
căci este în puterea#2,1 Lit.: „în dumnezeul”. mâinii lor.
2Tânjesc după câmpii și le jefuiesc,
după case și le iau#2,2 Este exact opusul prescrierii Decalògului, care interzice pofta casei aproapelui sau a oricărui lucru care-i aparține (cf. Ex 20,17; Dt 5,21)..
Îi oprimă pe cel viteaz și casa lui,
pe fiecare și proprietatea lui#2,2 Este menționată explicit violarea unui drept referitor la alții (cf. 1Sam 12,3; Ier 7,6; Os 5,11; Am 4,1 etc.). Este încălcat dreptul fundamental al respectului și înstrăinării proprietății transmisă prin moștenire (cf. Hab 2,11; Iob 31,38-39)..
3De aceea, așa spune Domnul:
„Iată, eu fac planuri
împotriva acestei familii rele,
de la care nu vă îndepărtați grumajii!
Nu veți umbla cu [capul] sus#2,3 Indică aservirea Israèlului la stăpânirea babiloniană (cf. 1Rg 12,14). Este posibil ca Mihèia să se gândească la jugul exilului care împiedică animalele să țină capul în poziția normală din cauza greutății jugului.,
pentru că este un timp rău.
4În ziua aceea, se va înălța împotriva voastră un proverb#2,4 Aici, sensul proverbului este acela de satiră.,
se va face plângere și se va spune:
«Câmpiile sunt ruinate,
partea de moștenire a poporului meu este schimbată.
Cum va fi îndepărtat de la mine!
El a împărțit câmpiile noastre
celui rebel».
5De aceea, nu va mai fi pentru tine cine să arunce funia la sorți
în adunarea Domnului”.
Profetul nenorocirii#2,6 Ascultătorii profetului protestează în numele alianței împotriva amenințărilor sale (Mih 2,6-7). Mihèia răspunde și afirmă că această alianță a fost ruptă de nedreptatea falșilor pioși (v. 8-10) care vor să asculte de la profeții lor numai promisiuni materiale (v. 11).
6„Nu rostiți cuvinte!#2,6 Lit.: „nu picurați”, expresie rară (cf. Mih 2,11; Am 7,16; Ez 21,2.7) pentru a indica acțiunea profetului, al cărui limbaj coboară în sens benefic asupra ascultătorilor (cf. Iob 29,22; Prov 5,3), ca picăturile de apă peste pământ (cf. Jud 5,4; Ps 68,9) sau mustul în gâtul celui care-l bea (cf. Il 4,18).”. Ei rostesc cuvinte.
Dacă nu rostesc astfel [de cuvinte],
nu se îndepărtează insultele.
7Ești numit casa lui Iacób:
oare s-a împuținat Duhul lui Dumnezeu?
Oare acestea sunt faptele sale?
Oare nu-i fac bine cuvintele mele
celui care umblă în dreptate?#2,7 Versetul conține motivele pentru care adversarii lui Mihèia sunt convinși că nu se vor împlini amenințările profetului: binecuvântarea promisă casei lui Iacòb (cf. Gen 12; 32,26; Num 23,7); răbdarea lui Dumnezeu, duhul Domnului (cf. Ex 34,6-7); modul lui de a acționa (cf. Ps 77,12; 88,7); cuvintele lui sau binecuvântările pe care le-a rostit în favoarea poporului său.
8De curând, poporul meu s-a ridicat
ca un dușman.
Voi luați mantia#2,8 Mantia slujea în același timp drept acoperământ pentru noapte și de aceea constituia un bun inalienabil: nu putea fi reținută drept garanție permanentă (Dt 24,10-13). de la cel pașnic,
iar pe cei care se întorc în siguranță
îi întoarceți la război.
9Pe femeile poporului meu le alungați din casa lor plăcută
și de la pruncii lor luați gloria#2,9 Fără îndoială, este vorba despre dreptul la moștenire: expresia se poate înțelege „gloria pe care le-am dat-o atunci când am împărțit țara”. Toată acuzația se referă la exproprierile nedrepte. mea
pentru totdeauna.
10Ridicați-vă și plecați,
căci acesta nu este loc de odihnă!
Pentru nimic voi luați
o garanție împovărătoare#2,10 Lit.: „pentru ce este impur, voi luați garanție și garanția este împovărătoare”. Fraza face referință la modul de lucru al cămătarilor care dau împrumut mic și cer dobândă mare..
11Dacă ar fi cineva care umblă după vânt și înșelăciune, mințind:
„Îți voi rosti cuvinte despre vin
și băutură tare#2,11 Profetul fals cere ca să i se dea băuturi, fiind vorba probabil de o aluzie la orgiile celor bogați (Is 5,11.22-23; Am 4,1 etc.). Ținând cont de jocul de cuvinte între „šēkār” (= „băutură tare”) și „šēkēr” (= „minciună”), pare că este evocat aici delirul extatic provocat artificial, în special prin băuturile tari.!”,
el ar fi profet al acestui popor.
Promisiuni de restaurare
12Te voi aduna, Iacób, în întregime#2,12 Desemnare caracteristică a tuturor triburilor lui Israèl, fără a ține cont de diviziunea anterioară exilului celor două regate.!
Te voi reuni, rest al lui Israél#2,12 Expresia se referă la supraviețuitorii din exil (Is 46,3; Ier 6,6; 31,7; Ez 9,8; 40,13). Uneori, expresia îi reprezintă pe cei exilați (cf. Ier 23,3; 31,7; Is 46,3)., împreună!
Îi voi pune să fie ca o turmă în Boțrá,
ca o cireadă în mijlocul pășunii sale,
și nu va mai fi deranjată de niciun om.
13Cel care sparge va merge înaintea lor;
ei vor sparge și vor trece prin poartă
și vor ieși prin ea.
Va trece regele înaintea lor#2,13 Imaginea este luată de la turmă, în fața căreia merge de obicei un berbec. „Cel care sparge” este o expresie luată de la armata care merge la asaltul unei cetăți.
și Domnul va fi capul#2,13 În felul acesta, și imaginea Domnului ca bun păstor se definește, transformându-se în aceea a conducătorului și a regelui în eliberarea din exil și apoi în reconstruirea țării (cf. Is 40,10-11; 43,14-15; 52,2; Ier 31,9). lor#2,13 Mih 2,12-13 constituie o relectură de origine post-exilică. Ideea reunirii trupei se găsește în Ier 23,3-7 și, mai ales, în Ez 34, unde este vorba, cu siguranță, de o trupă de oameni.. #1Rg 21 #Ps 36,5; Prov 6,18; Ez 11,2 #Ex 20,17; Is 5,8 #Am 4,1 #Am 5,13 #Is 34,17; Am 7,17; Ps 16,5-6; 78,55 #Is 30,10; Ier 11,21; Os 9,7-8; Am 7,16; 2,12 #Ex 22,25-26; Dt 24,13.17 #Ex 22,21-23; Dt 27,19; 2Rg 4,1 #Ier 5,31 #Am 2,12 #Ez 34; 37,15-28 #Is 62,10; 52,11; Ier 50,6-8
Selectat acum:
Miheia 2: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași
Miheia 2
2
Împotriva bogaților avari#2,0 Această denunțare viguroasă a nedreptăților sociale este în legătură cu preocupările celorlalți profeți din sec. VIII (À mos, Osèa, Isaía). Structura de stat impusă prin instaurarea regalității înlocuiește cadrul vechi al ligii sacre, dar nu știe să păstreze valorile de egalitate și de fraternitate legate de vechea stare de lucruri. Ea a făcut să apară împărțirea în clase, o opoziție din ce în ce mai evidentă între o elită atrasă de patima pentru câștig și masa oamenilor obișnuiți. Din ce în ce mai mult se adâncesc diferențele, iar muncitorii sunt reduși în mod progresiv la starea de servitori, dacă nu chiar de sclavi.
1Vai de cei care plănuiesc înșelăciune#2,1 Este descrierea celui nelegiuit (cf. Ps 36,5), care, în loc să aibă mintea ocupată cu poruncile legii Domnului (cf. Dt 8,11-16 etc.), o ocupă cu lucruri împotriva prescrierilor legii divine.
și de cei care înfăptuiesc răul
în paturile lor!
La lumina dimineții o fac,
căci este în puterea#2,1 Lit.: „în dumnezeul”. mâinii lor.
2Tânjesc după câmpii și le jefuiesc,
după case și le iau#2,2 Este exact opusul prescrierii Decalògului, care interzice pofta casei aproapelui sau a oricărui lucru care-i aparține (cf. Ex 20,17; Dt 5,21)..
Îi oprimă pe cel viteaz și casa lui,
pe fiecare și proprietatea lui#2,2 Este menționată explicit violarea unui drept referitor la alții (cf. 1Sam 12,3; Ier 7,6; Os 5,11; Am 4,1 etc.). Este încălcat dreptul fundamental al respectului și înstrăinării proprietății transmisă prin moștenire (cf. Hab 2,11; Iob 31,38-39)..
3De aceea, așa spune Domnul:
„Iată, eu fac planuri
împotriva acestei familii rele,
de la care nu vă îndepărtați grumajii!
Nu veți umbla cu [capul] sus#2,3 Indică aservirea Israèlului la stăpânirea babiloniană (cf. 1Rg 12,14). Este posibil ca Mihèia să se gândească la jugul exilului care împiedică animalele să țină capul în poziția normală din cauza greutății jugului.,
pentru că este un timp rău.
4În ziua aceea, se va înălța împotriva voastră un proverb#2,4 Aici, sensul proverbului este acela de satiră.,
se va face plângere și se va spune:
«Câmpiile sunt ruinate,
partea de moștenire a poporului meu este schimbată.
Cum va fi îndepărtat de la mine!
El a împărțit câmpiile noastre
celui rebel».
5De aceea, nu va mai fi pentru tine cine să arunce funia la sorți
în adunarea Domnului”.
Profetul nenorocirii#2,6 Ascultătorii profetului protestează în numele alianței împotriva amenințărilor sale (Mih 2,6-7). Mihèia răspunde și afirmă că această alianță a fost ruptă de nedreptatea falșilor pioși (v. 8-10) care vor să asculte de la profeții lor numai promisiuni materiale (v. 11).
6„Nu rostiți cuvinte!#2,6 Lit.: „nu picurați”, expresie rară (cf. Mih 2,11; Am 7,16; Ez 21,2.7) pentru a indica acțiunea profetului, al cărui limbaj coboară în sens benefic asupra ascultătorilor (cf. Iob 29,22; Prov 5,3), ca picăturile de apă peste pământ (cf. Jud 5,4; Ps 68,9) sau mustul în gâtul celui care-l bea (cf. Il 4,18).”. Ei rostesc cuvinte.
Dacă nu rostesc astfel [de cuvinte],
nu se îndepărtează insultele.
7Ești numit casa lui Iacób:
oare s-a împuținat Duhul lui Dumnezeu?
Oare acestea sunt faptele sale?
Oare nu-i fac bine cuvintele mele
celui care umblă în dreptate?#2,7 Versetul conține motivele pentru care adversarii lui Mihèia sunt convinși că nu se vor împlini amenințările profetului: binecuvântarea promisă casei lui Iacòb (cf. Gen 12; 32,26; Num 23,7); răbdarea lui Dumnezeu, duhul Domnului (cf. Ex 34,6-7); modul lui de a acționa (cf. Ps 77,12; 88,7); cuvintele lui sau binecuvântările pe care le-a rostit în favoarea poporului său.
8De curând, poporul meu s-a ridicat
ca un dușman.
Voi luați mantia#2,8 Mantia slujea în același timp drept acoperământ pentru noapte și de aceea constituia un bun inalienabil: nu putea fi reținută drept garanție permanentă (Dt 24,10-13). de la cel pașnic,
iar pe cei care se întorc în siguranță
îi întoarceți la război.
9Pe femeile poporului meu le alungați din casa lor plăcută
și de la pruncii lor luați gloria#2,9 Fără îndoială, este vorba despre dreptul la moștenire: expresia se poate înțelege „gloria pe care le-am dat-o atunci când am împărțit țara”. Toată acuzația se referă la exproprierile nedrepte. mea
pentru totdeauna.
10Ridicați-vă și plecați,
căci acesta nu este loc de odihnă!
Pentru nimic voi luați
o garanție împovărătoare#2,10 Lit.: „pentru ce este impur, voi luați garanție și garanția este împovărătoare”. Fraza face referință la modul de lucru al cămătarilor care dau împrumut mic și cer dobândă mare..
11Dacă ar fi cineva care umblă după vânt și înșelăciune, mințind:
„Îți voi rosti cuvinte despre vin
și băutură tare#2,11 Profetul fals cere ca să i se dea băuturi, fiind vorba probabil de o aluzie la orgiile celor bogați (Is 5,11.22-23; Am 4,1 etc.). Ținând cont de jocul de cuvinte între „šēkār” (= „băutură tare”) și „šēkēr” (= „minciună”), pare că este evocat aici delirul extatic provocat artificial, în special prin băuturile tari.!”,
el ar fi profet al acestui popor.
Promisiuni de restaurare
12Te voi aduna, Iacób, în întregime#2,12 Desemnare caracteristică a tuturor triburilor lui Israèl, fără a ține cont de diviziunea anterioară exilului celor două regate.!
Te voi reuni, rest al lui Israél#2,12 Expresia se referă la supraviețuitorii din exil (Is 46,3; Ier 6,6; 31,7; Ez 9,8; 40,13). Uneori, expresia îi reprezintă pe cei exilați (cf. Ier 23,3; 31,7; Is 46,3)., împreună!
Îi voi pune să fie ca o turmă în Boțrá,
ca o cireadă în mijlocul pășunii sale,
și nu va mai fi deranjată de niciun om.
13Cel care sparge va merge înaintea lor;
ei vor sparge și vor trece prin poartă
și vor ieși prin ea.
Va trece regele înaintea lor#2,13 Imaginea este luată de la turmă, în fața căreia merge de obicei un berbec. „Cel care sparge” este o expresie luată de la armata care merge la asaltul unei cetăți.
și Domnul va fi capul#2,13 În felul acesta, și imaginea Domnului ca bun păstor se definește, transformându-se în aceea a conducătorului și a regelui în eliberarea din exil și apoi în reconstruirea țării (cf. Is 40,10-11; 43,14-15; 52,2; Ier 31,9). lor#2,13 Mih 2,12-13 constituie o relectură de origine post-exilică. Ideea reunirii trupei se găsește în Ier 23,3-7 și, mai ales, în Ez 34, unde este vorba, cu siguranță, de o trupă de oameni.. #1Rg 21 #Ps 36,5; Prov 6,18; Ez 11,2 #Ex 20,17; Is 5,8 #Am 4,1 #Am 5,13 #Is 34,17; Am 7,17; Ps 16,5-6; 78,55 #Is 30,10; Ier 11,21; Os 9,7-8; Am 7,16; 2,12 #Ex 22,25-26; Dt 24,13.17 #Ex 22,21-23; Dt 27,19; 2Rg 4,1 #Ier 5,31 #Am 2,12 #Ez 34; 37,15-28 #Is 62,10; 52,11; Ier 50,6-8
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași