Numeri 11
11
Episoade în pustiu
a) Tabéra
1Poporul murmura#11,1 Tema murmurării ca neîncredere a poporului în promisiunile divine și în persoana lui Moise, executorul și conducătorul providențial, este frecventă (Ex 14,11; 16,2; 17,3; Num 20,2). și [lucrul acesta] a fost rău înaintea#11,1 Lit.: „în urechile”. Domnului. Domnul a auzit și s-a aprins de mânie#11,1 Lit.: „i s-au încălzit nările”. Mânia lui Dumnezeu, care ia de multe ori forma pedepsei, este un aspect al sfințeniei sale absolute (Lev 17,1 șu), al geloziei lui (Dt 4,24 șu), care nu tolerează nicio rezistență în fața planului său și mai ales nicio infidelitate față de alianță (11,33; 12,9; Dt 1,34; 6,15; 9,8; 2Cr 19,2; Is 5,25 etc.). Manifestarea ei totală și definitivă este rezervată pentru „Ziua Domnului” (Am 5,8 șu; Mt 3,7 etc.). și a trimis împotriva lor foc de la Domnul#11,1 Lit.: „focul Domnului”. și a mistuit marginea taberei. 2Poporul a strigat către Moise; Moise s-a rugat Domnului și focul s-a stins. 3Locul acela a fost numit Tabéra#11,3 Lit.: „ardere”., pentru că se aprinsese între ei foc de la Domnul.
b) Prepelițele
4O adunare [de oameni] care era în mijlocul lor a poftit; chiar și fiii lui Israél au început să plângă din nou și să zică: „Cine ne va da carne să mâncăm? 5Ne aducem aminte de peștii pe care-i mâncam în Egipt gratis, de castraveți, de pepeni, de praz, de ceapă și de usturoi. 6Acum ni s-a uscat sufletul: nu este nimic decât mană înaintea ochilor noștri”.
7Mana era ca boabele de coriandru#11,7 Vezi nota la Ex 16,31. și la vedere#11,7 Lit.: „ochiul ei era ca ochiul bdeliului”. era ca bdeliul. 8Poporul se împrăștia și o aduna, o măcina la râșniță sau o pisa în piuă; o fierbea în oală și făcea turte din ea. Mana avea gustul unei turte cu untdelemn. 9După ce, noaptea, cădea roua în tabără, cădea și mana deasupra.
10Moise a auzit poporul plângând, fiecare în familia lui și la ușa cortului lui. Domnul s-a aprins de mânie tare; iar în ochii lui Moise acesta era [lucru] rău. 11Moise i-a zis Domnului:
„Pentru ce vrei să faci rău slujitorului tău? De ce nu am aflat har în ochii tăi punând povara acestui întreg popor asupra mea? 12Oare eu am zămislit tot poporul acesta? Oare eu l-am născut, ca să-mi zici: «Poartă-l la sânul tău așa cum poartă doica pe cel pe care-l alăptează până în țara pe care ai jurat-o părinților lui!»? 13De unde carne ca să dau la tot poporul acesta? Căci ei mi se plâng, zicând: «Dă-ne carne ca să mâncăm!». 14Eu singur nu pot să port tot poporul acesta, căci este prea greu pentru mine. 15Dacă faci așa cu mine, mai bine – dacă am aflat har în ochii tăi – omoară-mă, te rog, decât să-mi văd nenorocirea!”.
16Domnul i-a zis lui Moise: „Adună-mi șaptezeci de bărbați dintre bătrânii lui Israél, pe care-i cunoști că sunt bătrâni ai poporului și scribi#11,16 Prezentarea scribilor, ca și cum ar fi fost deja o instituție (cf. Dt 1,15; 16,18; 29,9; 31,28), este influențată de ambientul administrativ, civil (2Cr 19,11; 34,13; Prov 6,5) și militar (1Cr 27,1; 2Cr 26,11). Este greu de imaginat că societatea Israelului ar fi fost atât de bine organizată; se resimte totuși aici influența instituțiilor din Egipt. ai lui; adu-i la cortul întâlnirii și să stea acolo cu tine! 17Voi coborî și voi vorbi acolo cu tine; voi lua din duhul#11,17 Este duhul ca forță vitală și carismatică, legat de împlinirea unei misiuni speciale în cadrul comunității. care este peste tine și-l voi pune peste ei, ca să poarte cu tine povara poporului și să n-o porți tu singur.
18Spune poporului: «Sfințiți-vă pentru mâine ca să mâncați carne, fiindcă ați plâns în auzul Domnului și ați zis: ‹Cine ne va da carne să mâncăm? Căci bine ne era în Egipt!›. Domnul vă va da carne și veți mânca. 19Nu o zi veți mânca, nici două zile, nici cinci zile, nici zece zile, nici douăzeci de zile, 20ci o lună de zile, până vă va ieși pe nări și vi se va face greață; pentru că l-ați disprețuit pe Domnul, care este în mijlocul vostru, și ați plâns înaintea lui, zicând: ‹Pentru ce am ieșit din Egipt?› »”.
21Moise a zis: „Șase sute de mii de oameni care merg pe jos alcătuiesc poporul în mijlocul căruia sunt eu, iar tu zici: «Le voi da carne și vor mânca o lună de zile!»? 22Se vor tăia pentru ei oile și boii ca să le ajungă? Sau se vor aduna toți peștii mării ca să le ajungă?”. 23Domnul i-a răspuns lui Moise: „S-a scurtat oare mâna Domnului? Vei vedea acum dacă se va împlini cuvântul meu sau nu”.
24Moise a ieșit și a spus poporului cuvintele Domnului. A adunat șaptezeci de bărbați dintre bătrânii poporului și i-a pus să stea în jurul cortului. 25Domnul a coborât în nor și i-a vorbit lui Moise; a luat din duhul care era peste el și l-a pus peste cei șaptezeci de bătrâni. Când duhul s-a așezat peste ei, au început să profețească; dar după aceea n-au mai profețit.
26Doi oameni, unul numit Eldád și celălalt Medád, rămăseseră în tabără; duhul s-a așezat peste ei – erau dintre cei înscriși –, dar nu se duseseră la cort. Și au început să profețească în tabără. 27Un tânăr a alergat și i-a dat de știre lui Moise: „Eldád și Medád profețesc în tabără”. 28Iósue, fiul lui Nun, care slujea lui Moise din tinerețea lui, a zis: „Domnul meu, Moise, oprește-i!”. 29Moise i-a răspuns: „Ești tu gelos pentru mine? De-ar fi tot poporul Domnului profeți! Și de-ar pune Domnul duhul său peste ei!”. 30Moise s-a întors în tabără, el și bătrânii lui Israél.
31Un vânt s-a pornit de la Domnul și a adus prepelițe dinspre mare și s-au abătut peste tabără cale de o zi într-o parte și cale de o zi de cealaltă parte în jurul taberei, la o înălțime de aproape doi coți deasupra pământului#11,31 Lit.: „deasupra feței pământului”.. 32Poporul a mers toată ziua aceea și toată noaptea și toată ziua următoare și a adunat prepelițe; cel care avea puțin strânsese zece ómeri#11,32 Măsură de capacitate de circa 450 l. La origine însemna „măgar” și corespundea greutății pe care putea să o poarte un astfel de animal (cf. Lev 27,16; Os 3,2; Ez 45,13).. Și le-au întins în jurul taberei. 33Carnea era încă între dinții lor, înainte de a fi mestecată, când s-a aprins mânia Domnului împotriva poporului și Domnul a lovit poporul cu o nenorocire foarte mare.
34Locul acela a fost numit Chibrót-Hataavá#11,34 Lit.: „mormintele poftei”., pentru că acolo au îngropat poporul care a poftit.
35De la Chibrót-Hataavá, poporul a plecat la Hațerót și s-a oprit la Hațerót. #Ex 16,13-15 #Ex 16,31 #Ex 32,11 #Ex 18,22
Selectat acum:
Numeri 11: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași
Numeri 11
11
Episoade în pustiu
a) Tabéra
1Poporul murmura#11,1 Tema murmurării ca neîncredere a poporului în promisiunile divine și în persoana lui Moise, executorul și conducătorul providențial, este frecventă (Ex 14,11; 16,2; 17,3; Num 20,2). și [lucrul acesta] a fost rău înaintea#11,1 Lit.: „în urechile”. Domnului. Domnul a auzit și s-a aprins de mânie#11,1 Lit.: „i s-au încălzit nările”. Mânia lui Dumnezeu, care ia de multe ori forma pedepsei, este un aspect al sfințeniei sale absolute (Lev 17,1 șu), al geloziei lui (Dt 4,24 șu), care nu tolerează nicio rezistență în fața planului său și mai ales nicio infidelitate față de alianță (11,33; 12,9; Dt 1,34; 6,15; 9,8; 2Cr 19,2; Is 5,25 etc.). Manifestarea ei totală și definitivă este rezervată pentru „Ziua Domnului” (Am 5,8 șu; Mt 3,7 etc.). și a trimis împotriva lor foc de la Domnul#11,1 Lit.: „focul Domnului”. și a mistuit marginea taberei. 2Poporul a strigat către Moise; Moise s-a rugat Domnului și focul s-a stins. 3Locul acela a fost numit Tabéra#11,3 Lit.: „ardere”., pentru că se aprinsese între ei foc de la Domnul.
b) Prepelițele
4O adunare [de oameni] care era în mijlocul lor a poftit; chiar și fiii lui Israél au început să plângă din nou și să zică: „Cine ne va da carne să mâncăm? 5Ne aducem aminte de peștii pe care-i mâncam în Egipt gratis, de castraveți, de pepeni, de praz, de ceapă și de usturoi. 6Acum ni s-a uscat sufletul: nu este nimic decât mană înaintea ochilor noștri”.
7Mana era ca boabele de coriandru#11,7 Vezi nota la Ex 16,31. și la vedere#11,7 Lit.: „ochiul ei era ca ochiul bdeliului”. era ca bdeliul. 8Poporul se împrăștia și o aduna, o măcina la râșniță sau o pisa în piuă; o fierbea în oală și făcea turte din ea. Mana avea gustul unei turte cu untdelemn. 9După ce, noaptea, cădea roua în tabără, cădea și mana deasupra.
10Moise a auzit poporul plângând, fiecare în familia lui și la ușa cortului lui. Domnul s-a aprins de mânie tare; iar în ochii lui Moise acesta era [lucru] rău. 11Moise i-a zis Domnului:
„Pentru ce vrei să faci rău slujitorului tău? De ce nu am aflat har în ochii tăi punând povara acestui întreg popor asupra mea? 12Oare eu am zămislit tot poporul acesta? Oare eu l-am născut, ca să-mi zici: «Poartă-l la sânul tău așa cum poartă doica pe cel pe care-l alăptează până în țara pe care ai jurat-o părinților lui!»? 13De unde carne ca să dau la tot poporul acesta? Căci ei mi se plâng, zicând: «Dă-ne carne ca să mâncăm!». 14Eu singur nu pot să port tot poporul acesta, căci este prea greu pentru mine. 15Dacă faci așa cu mine, mai bine – dacă am aflat har în ochii tăi – omoară-mă, te rog, decât să-mi văd nenorocirea!”.
16Domnul i-a zis lui Moise: „Adună-mi șaptezeci de bărbați dintre bătrânii lui Israél, pe care-i cunoști că sunt bătrâni ai poporului și scribi#11,16 Prezentarea scribilor, ca și cum ar fi fost deja o instituție (cf. Dt 1,15; 16,18; 29,9; 31,28), este influențată de ambientul administrativ, civil (2Cr 19,11; 34,13; Prov 6,5) și militar (1Cr 27,1; 2Cr 26,11). Este greu de imaginat că societatea Israelului ar fi fost atât de bine organizată; se resimte totuși aici influența instituțiilor din Egipt. ai lui; adu-i la cortul întâlnirii și să stea acolo cu tine! 17Voi coborî și voi vorbi acolo cu tine; voi lua din duhul#11,17 Este duhul ca forță vitală și carismatică, legat de împlinirea unei misiuni speciale în cadrul comunității. care este peste tine și-l voi pune peste ei, ca să poarte cu tine povara poporului și să n-o porți tu singur.
18Spune poporului: «Sfințiți-vă pentru mâine ca să mâncați carne, fiindcă ați plâns în auzul Domnului și ați zis: ‹Cine ne va da carne să mâncăm? Căci bine ne era în Egipt!›. Domnul vă va da carne și veți mânca. 19Nu o zi veți mânca, nici două zile, nici cinci zile, nici zece zile, nici douăzeci de zile, 20ci o lună de zile, până vă va ieși pe nări și vi se va face greață; pentru că l-ați disprețuit pe Domnul, care este în mijlocul vostru, și ați plâns înaintea lui, zicând: ‹Pentru ce am ieșit din Egipt?› »”.
21Moise a zis: „Șase sute de mii de oameni care merg pe jos alcătuiesc poporul în mijlocul căruia sunt eu, iar tu zici: «Le voi da carne și vor mânca o lună de zile!»? 22Se vor tăia pentru ei oile și boii ca să le ajungă? Sau se vor aduna toți peștii mării ca să le ajungă?”. 23Domnul i-a răspuns lui Moise: „S-a scurtat oare mâna Domnului? Vei vedea acum dacă se va împlini cuvântul meu sau nu”.
24Moise a ieșit și a spus poporului cuvintele Domnului. A adunat șaptezeci de bărbați dintre bătrânii poporului și i-a pus să stea în jurul cortului. 25Domnul a coborât în nor și i-a vorbit lui Moise; a luat din duhul care era peste el și l-a pus peste cei șaptezeci de bătrâni. Când duhul s-a așezat peste ei, au început să profețească; dar după aceea n-au mai profețit.
26Doi oameni, unul numit Eldád și celălalt Medád, rămăseseră în tabără; duhul s-a așezat peste ei – erau dintre cei înscriși –, dar nu se duseseră la cort. Și au început să profețească în tabără. 27Un tânăr a alergat și i-a dat de știre lui Moise: „Eldád și Medád profețesc în tabără”. 28Iósue, fiul lui Nun, care slujea lui Moise din tinerețea lui, a zis: „Domnul meu, Moise, oprește-i!”. 29Moise i-a răspuns: „Ești tu gelos pentru mine? De-ar fi tot poporul Domnului profeți! Și de-ar pune Domnul duhul său peste ei!”. 30Moise s-a întors în tabără, el și bătrânii lui Israél.
31Un vânt s-a pornit de la Domnul și a adus prepelițe dinspre mare și s-au abătut peste tabără cale de o zi într-o parte și cale de o zi de cealaltă parte în jurul taberei, la o înălțime de aproape doi coți deasupra pământului#11,31 Lit.: „deasupra feței pământului”.. 32Poporul a mers toată ziua aceea și toată noaptea și toată ziua următoare și a adunat prepelițe; cel care avea puțin strânsese zece ómeri#11,32 Măsură de capacitate de circa 450 l. La origine însemna „măgar” și corespundea greutății pe care putea să o poarte un astfel de animal (cf. Lev 27,16; Os 3,2; Ez 45,13).. Și le-au întins în jurul taberei. 33Carnea era încă între dinții lor, înainte de a fi mestecată, când s-a aprins mânia Domnului împotriva poporului și Domnul a lovit poporul cu o nenorocire foarte mare.
34Locul acela a fost numit Chibrót-Hataavá#11,34 Lit.: „mormintele poftei”., pentru că acolo au îngropat poporul care a poftit.
35De la Chibrót-Hataavá, poporul a plecat la Hațerót și s-a oprit la Hațerót. #Ex 16,13-15 #Ex 16,31 #Ex 32,11 #Ex 18,22
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași