Proverbe 1
1
TITLU
1Proverbele lui Solomón#1,1 Regele Solomón este amintit în Biblie ca unul dintre cei mai mari înțelepți din vechime (cf. 1Rg 5,9-14). Două colecții ale Cărții Proverbelor îi sunt atribuite chiar lui (cf. Prov 10,1–22,16; 25–29). În Prov 1, pare o atribuire literară convențională, datorată condiției lui de rege.,
fiul lui Davíd, regele lui Israél,
2pentru cunoașterea înțelepciunii#1,2 Înțelepciunea constă în totalitatea normelor de viață, care se găsesc condensate în proverbe.
și a disciplinei#1,2 Cuvântul ebraic „mûsār” înseamnă, înainte de toate, o educație făcută prin pedepse corporale, cu nuiaua (cf. Prov 23,13; 29,15.17 etc.). Însă disciplina se face și prin reproșuri, învățături, explicații logice.
și pentru priceperea cuvintelor înțelegerii#1,2 Adică spusele, sentințele sau proverbele care dau înțelegerea înțelepciunii. Cei trei termeni din acest verset – înțelepciunea, disciplina și înțelegerea – se întâlnesc în Cartea Proverbelor deseori împreună (4,13; 5,23; 10,17). e Adică spusele, sentințele sau proverbele care dau înțelegerea înțelepciunii. Cei trei termeni din acest verset – înțelepciunea, disciplina și înțelegerea – se întâlnesc în Cartea Proverbelor deseori împreună (4,13; 5,23; 10,17).,
3pentru dobândirea disciplinei
prudenței, a dreptății#1,3 Legătura dreptății cu înțelepciunea arată că nu este vorba de o simplă atitudine juridică sau socială. Dreptatea și înțelepciunea sunt considerate forme complementare ale unei atitudini fundamentale de corectitudine spirituală. Lor le sunt atribuite aceleași consecințe fericite: viața, cinstea, gloria. Dacă cel drept este prezentat ca opus al celui nelegiuit, al celui rău, el este totodată opusul celui nepriceput și celui nebun. Omul care „se teme de Dumnezeu” își pune viața în acord cu planurile Domnului.,
a judecății#1,3 Termenul „mišpāṭ” înseamnă o sentință care permite să se stabilească și, în funcție de circumstanță, să se restabilească un drept: mai întâi un drept de cutumă, mai apoi un drept revelat de Dumnezeu. Contextul face să se vadă deseori în semnificația acestui cuvânt verdictul unei conștiințe drepte fără a fi în legătură directă cu dreptul divin. Este o dispoziție a sufletului care-l face pe om echitabil. și a nepărtinirii,
4pentru ca să le dea
celor nepricepuți#1,4 Cuvântul ebraic folosit aici înseamnă „simplu, candid, inocent, naiv”, așa cum sunt adolescenții datorită vârstei, care nu au deprins încă răutatea celor mari, dar care pot fi înșelați dacă sunt lipsiți de prudență și de atenționarea de a evita răul și pe cei răi care îi învață. istețimea#1,4 Așa cum rezultă din verbul corespunzător (cf. Prov 15,5; 19,25; Sir 6,32), substantivul folosit aici indică aspectul moral prin care cel care îl posedă judecă oamenii și acțiunile după adevărata valoare morală. Verbul (cf. 1Sam 23,22; Ps 83,4) și substantivul (cf. Ex 21,14; Ios 9,4) au și semnificația de „a fi viclean”, „viclenie”.,
celui tânăr, cunoașterea#1,4 Nu este vorba despre dobândirea disciplinelor speculative, ci de cunoașterea practică a lucrurilor, fundamentul vieții morale. și chibzuința#1,4 Termen caracteristic Cărții Proverbelor (cf. 2,11; 3,21; 5,2; 8,12; 12,2; 14,17). Indică o calitate prin care omul, în special cel tânăr, pentru a nu greși, înainte de a acționa, reflectează asupra diferitelor aspecte ale acțiunilor sale. –
5să asculte cel înțelept
și i se va adăuga învățătură,
cel priceput și va dobândi abilitate#1,5 Este vorba de normele de a se guverna pe sine însuși sau viața publică.! –,
6ca să priceapă proverbul și aluzia#1,6 Sinonim cu „proverb” care, prin natura sa, prin forma și adesea în substanță, cere reflecția și efortul pentru a fi înțeles.,
cuvintele înțelepților și enigmele#1,6 Termen tehnic prin care sunt indicate cuvintele sau spusele obscure ale celor înțelepți. lor.
7Teama de Domnul
este începutul cunoașterii,
dar nebunii disprețuiesc înțelepciunea
și disciplina#1,7 Prima maximă a înțelepților, utilă tuturor – tineri și adulți, instruiți sau nepricepuți (cf. Prov 1,3-5) – este pusă la începutul întregii colecții, tocmai datorită importanței sale extreme. Teama de Dumnezeu, în Biblie (cf. Ex 20,20; Dt 6,2), corespunde la ceea ce este numit astăzi „religie” sau „pietate față de Dumnezeu”. Este, în același timp, începutul (Prov 9,10; 15,22; Iob 28,28; Ps 111,10; Sir 1,14.20) și încoronarea (Sir 1,18; 19,20; 25,10-11; 40,25-27) unei înțelepciuni profund religioase, în care se dezvoltă o relație interpersonală cu Dumnezeul alianței, în așa fel încât teama și iubirea, supunerea și încrederea coincid (cf. Ps 25,12-14; 112,1; 128,1; Qoh 12,13; Sir 1,27-28; 2,7-9.15-18 etc.). Afirmația distinge înțelepciunea ebraică de oricare altă formă de înțelepciune din Antichitate..
I. PROLOG
RECOMANDĂRILE ÎNȚELEPCIUNII
Evitarea tovărășiilor rele
8Ascultă#1,8 Invitația directă de a asculta este caracteristică învățăturii sapiențiale, atât prin importanța învățăturii înseși, care merită să fie ascultată, cât și pentru faptul că raportul dintre maestru și discipol se realizează numai pe planul încrederii reciproce și al atragerii spontane., fiule#1,8 Lit.: „fiul meu”. Este raportul cel mai apropiat care se poate stabili între maestru și discipol, în special pentru a-l determina să practice învățăturile înțelepciunii., disciplina#1,8 Termenul indică aici atât complexul întreg al învățăturii morale pe care părinții pot să le-o dea copiilor, cât și efortul fiului de a se supune acestei învățături, la fel ca și rezultatul care vine de aici, adică maturizarea completă ce-l formează pe om. tatălui tău
și nu neglija legea mamei tale!
9Căci ele sunt
o diademă grațioasă pe capul tău,
un colier#1,9 Imaginea exprimă rodul pe care îl produce, în fiul ascultător și binevoitor, învățătura părinților. Ea conferă personalității calitatea umană și morală ce poate fi comparată cu un ornament prețios (cf. Gen 35,4; Ex 32,2; Iob 42,11). pentru gâtul tău.
10Fiule, dacă păcătoșii#1,10 Conform descrierii concrete din Prov 1,11-14, este vorba de delincvenții comuni care se folosesc de delicte pentru a se îmbogăți și a se bucura astfel de viață.
vor să te ademenească,
să nu accepți!
11Dacă-ți vor zice: „Vino cu noi
să stăm la pândă pentru sânge,
să ne ascundem împotriva celui curat#1,11 Îndârjirea păcătoșilor împotriva celor nevinovați, pentru a-i pedepsi chiar din cauza nevinovăției lor, este un motiv frecvent în lamentațiunile psalmilor (cf. Ps 10,8-10) și în denunțurile profeților (cf. Os 6,9).
pe degeaba!
12Să-i înghițim de vii
ca locuința morților, întregi
precum cei care coboară în groapă!
13Vom găsi toate bogățiile prețioase,
ne vom umple casele de pradă.
14Tu vei avea parte la fel ca noi#1,14 Lit.: „sorțul tău va cădea în mijlocul nostru”.,
va fi un singur sac pentru noi toți”.
15Fiule, să nu mergi pe drum cu ei,
ține-ți piciorul [departe] de cărările lor.
16Căci picioarele lor aleargă spre rău,
se grăbesc să verse sânge.
17Căci degeaba este întinsă plasa
înaintea tuturor zburătoarelor#1,17 Lit.: „stăpânilor de aripi”. Ideea sugerată pare să fie aceea că păsările evită capcana dacă o văd atunci când este pusă de vânător.
18Totuși, ei pândesc sângele lor,
se ascund pentru viețile lor.
19Acestea sunt căile celor care jefuiesc.
El va lua viața celor care comit#1,19 Lit.: „stăpânilor lor”. [acestea].
Înțelepciunea: pledoarie pentru cei neajutorați
20Înțelepciunea#1,20 Aici este aproape personificarea lui Dumnezeu, spre deosebire de profet, care nu este decât crainicul său. Din acest motiv, în textul ebraic este la plural. strigă pe stradă,
în piețe își înalță#1,20 Lit.: „dă”. glasul.
21Pe vârful zidurilor#1,21 Termenul ebraic folosit aici poate fi interpretat și prin „zgomote, loc zgomotos”. ea strigă,
la intrarea porților cetății
își pronunță cuvintele.
22Până când, nepricepuților,
veți iubi nepriceperea,
cei care batjocorăsc#1,22 Cuvânt deseori folosit în școlile sapiențiale pentru a-l desemna pe tipul opus celui înțelept (cf. Prov 9,8; 13,1), adică „prostul” (cf. Prov 19,29), „cel mândru, arogant, îngâmfat” (cf. Prov 21,24; 22,10), „nedocil, incorigibil, certăreț” (cf. Prov 19,25; 22,10).
se complac în batjocură
și cei nesimțiți#1,22 Termen folosit aproape exclusiv în Cartea Proverbelor, unde se întâlnește de 49 de ori, pentru a arăta categoria acelor proști care nu numai că nu caută să deprindă înțelepciunea, ci o disprețuiesc, crezându-se superiori ei. urăsc cunoașterea?
23Întoarceți-vă la reproșul#1,23 Termen aproape tipic pentru Cartea Proverbelor spre a le aminti celor care nu iubesc înțelepciunea greșeala lor, cu intenția de a-i convinge să asculte de ea. meu!
Iată, voi revărsa duhul meu
asupra voastră
și vă voi învăța cuvintele mele!
24Fiindcă eu am strigat,
dar voi m-ați refuzat,
mi-am întins mâna,
și nu a fost cine să-i acorde atenție.
25Pentru că ignorați toate sfaturile mele
și nu ați acceptat învățătura mea.
26De aceea și eu voi râde
de nenorocirea voastră,
vă voi lua în râs
când va veni groaza voastră,
27când va veni ca o vijelie groaza voastră,
ca o furtună va veni nenorocirea voastră când vor veni peste voi
strâmtorarea și necazul.
28Atunci mă vor chema, și nu le voi răspunde, mă vor căuta, și nu mă vor găsi.
29Pentru că au urât cunoașterea
și nu au ales teama de Domnul,
30nu au acceptat sfaturile mele
și au disprețuit toată învățătura mea.
31Vor mânca din roadele căilor lor,
se vor sătura din planurile lor.
32Căci infidelitatea celor nepricepuți
îi va ucide
și indolența nesimțiților îi va face să piară.
33Dar cel care mă ascultă va locui în siguranță, va fi liniștit, fără frică de rău. #4,13; 5,12 #2,5; 9,10; 14,2; 15,33; Ps 111,10; Iob 28,28; Sir 1,14 #6,20 #8,10; 10,17; 19,20 #4,9; Înț 5,16 #3,22; Sir 6,24-29 #Sir 11,32 #5,5; 7,27; 15,11.24; 23,14; Num 16,31-33 #6,18 #15,27; Ier 8,10 #8,1-10; 9,3; In 7,37 #13,1; 21,24; 22,10 #Is 65,12; 66,4; Ier 7,13 #Ier 11,11; Mih 3,4 #Os 5,6; In 7,34 #26,27; 28,10; Ps 7,15-17
Selectat acum:
Proverbe 1: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași