Proverbe 11
11
Balanța falsă
1Balanța falsă este un lucru
abominábil pentru Domnul,
dar greutatea exactă#11,1 Lit.: „piatra intactă”. este plăcerea lui#11,1 Legea mozaică (cf. Dt 25,13-16), predica profetică (cf. Am 8,5-6; Os 12,8; Mih 6,10-11) și școlile de înțelepciune revin frecvent asupra temei onestității și a necinstei în raporturile comerciale, apelând la judecata lui Dumnezeu, care-și găsește plăcerea în onestitate; în schimb, pedepsește necinstea..
2Când vine impertinența, vine ocara,dar înțelepciunea este cu cei modești.
3Intergritatea celor drepți îi călăuzește,
dar perversitatea celor care înșală îi distruge.
4Nu folosește averea în ziua mâniei#11,4 Este vorba, în general, de orice calamitate din viață, în special atunci când intervine pe neașteptate moartea (cf. Ps 49,13-21).,
dar dreptatea scapă de la moarte.
5Dreptatea celor integri le îndreaptă calea, iar cel vinovat va cădea din cauza vinovăției lui.
6Dreptatea celor drepți îi va salva,
dar așteptarea celor care înșală îi va lua captivi#11,6 Impietatea, în special în predica profetică, are caracter social. Profeții îi descriu deseori pe cei nelegiuiți ca fiind cuprinși de voluptatea de a face rău aproapelui sărac și neapărat (cf. Mih 2,1-5; Ps 36,5)..
7La moartea omului vinovat piere speranța și așteptarea celor păcătoși piere.
8Cel drept scapă de strâmtorare,
dar cel vinovat ajunge în locul lui.
9Din cauza gurii celui fățarnic,
piere aproapele său,
dar cunoașterea celor drepți îi salvează.
10De bunăstarea celor drepți se bucură cetatea,
dar de pieirea celor vinovați tresaltă de bucurie#11,10 Și în conviețuirea socială, cinstea este izvor de bunăstare, iar delincvența este cauza oricărei nenorociri (cf. Ier 22,2-5; Ez 22,6.15; Am 4,1-3; Os 7,3; Mih 3,9-12)..
11Prin binecuvântarea celor drepți
se ridică cetatea,
dar din cauza gurii celor vinovați,
se dărâmă.
12Cine îl disprețuiește pe aproapele
este sărac la inimă,
dar omul care înțelege [știe] să tacă.
13Cel care umblă cu bârfe dezvăluie planul, dar cel cu duhul fidel acoperă lucrul.
14Unde nu este abilitate, decade poporul; salvarea se află în mulțimea sfetnicilor#11,14 Este un adaos de morală politică, descoperit din experiența vieții private. În viața privată, fiecare are nevoie de a se sfătui cu cineva pentru a-și împlini anumite scopuri (cf. Prov 12,15; 13,10; 15,22). Același lucru este valabil și în viața politică. Un popor fără comandant nu rămâne unit, ajunge la anarhie și se destramă. Dacă înainte de a lua o hotărâre se deliberează în funcție de importanța situației, totul merge spre bine (cf. Prov 20,18; 24,6; Înț 6,24)..
15Își face rău cel care garantează
pentru un străin,
iar cel care-l urăște pe cel care se face garant#11,15 Lit.: „bate palma”.
este în siguranță.
16Femeia grațioasă dobândește onoare,
iar cei violenți dobândesc bogăție#11,16 LXX are: „Femeia plină de haruri iscă slavă bărbatului ei, dar tron al ocării e femeia care urăște cele drepte. Leneșii rămân fără avere, dar cei vajnici se reazămă pe avere”..
17Își face bine sufletului omul binevoitor, dar cel crud#11,17 În sensul că nu simte compătimire pentru mizeria celuilalt (cf. Prov 5,9; 17,11; Ier 6,23; 30,11; 50,42). își tulbură trupul#11,17 Lit.: „carnea”..
18Cel vinovat face fapte mincinoase,dar cel care seamănă dreptate
are răsplată adevărată.
19După cum dreptatea este spre viață, cel care urmărește răul [ajunge] la moartea lui.
20Lucru abominábil pentru Domnul
este inima strâmbă,
dar plăcerea lui sunt cei integri pe cale.
21Cu siguranță#11,21 Lit.: „mână lângă mână”., nu va fi considerat curat cel rău, dar descendența celor drepți va scăpa.
22Ca un inel de aur în râtul unui porc este femeia frumoasă și săracă la minte#11,22 Lit.: „gust”. Comparație simplă, deși lipsește particula comparativă între frumusețea fizică și diformitatea spirituală. Comparația este concretizată în persoana unei femei, probabil din cauza unei anumite neîncrederi în capacitățile ei spirituale. Termenii comparației o fac și mai pronunțată: pe de o parte, inelul de aur în râtul unui porc, pe de altă parte, fascinația unei femei golită de bogăția interioară. Proverbul demontează concepția după care frumusețea fizică trebuie să fie însoțită și de frumusețea spirituală..
23Dorința celor drepți este numai bine, dar speranța celor vinovați este mânie.
24Unuia care împarte i se mai adaugă,
iar cel care economisește peste măsură
sărăcește.
25Sufletul binecuvântat se îndestulează#11,25 Lit.: „se îngrașă”.,
iar cel care udă va fi udat și el.
26Cel care ține grâul este blestemat de popor, dar binecuvântarea este deasupra capului
celui care-l vinde#11,26 Proverbul face apel la istoria lui Iosif în Egipt, la care veneau toți pentru că el vindea grâu în timpul foametei (cf. Gen 41,53-57). De aici, este ușor de înțeles realitatea concretă a proverbului, chiar dacă niciun text biblic, în special profetic, nu o confirmă..
27Cine dorește binele află favoare,
iar [pentru] cine caută rău,
[acesta] vine asupra lui.
28Cine se încrede în propria bogăție,
acela va cădea,
dar cei drepți vor înverzi ca frunzele.
29Cel care-și tulbură casa va moșteni vânt, iar nebunul va fi slujitorul
celui înțelept cu inima.
30Rodul celui drept este un pom al vieții și cel înțelept ia suflete#11,30 LXX are: „Din rodul dreptății răsare pomul vieții, dar sufletele nelegiuiților sunt retezate necoapte”..
31Iată, cel drept va fi răsplătit pe pământ, ba chiar și cel vinovat, și cel păcătos!#11,31 LXX are: „Dacă dreptul abia se mântuiește, atunci necredinciosul și păcătosul unde se arată?”. #16,11; 20,10.23 #13,10; 16,18; 21,24 #15,33; 29,23 #10,2 #10,28 #28,12; 28,28; 29,2.16 #10,6 #14,21 #20,19 #24,6; 15,22; Înț 6,24 #6,1-5 #Sir 14,6 #12,22; 15,9 #16,5 #8,35 #Ps 1,3 #3,18
Selectat acum:
Proverbe 11: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași